RSS

Arhive pe etichete: leurda

Flori de padure, primavara – 2

O sa reiau astazi postarea seriei de fotografii cu flori de padure care infloresc la inceputul primaverii. Un lucru pe care abia acum il remarc este legat de culoarea acestor flori, multe dintre ele fiind galbene.

Brebenelul, sau Corydalis cava, face parte din familia Fumariaceae si are flori liliachii sau albe dispuse intr-un racem. Dintre rudele lui am sa o amintesc doar pe Dicentra, pe care probabil ca o stiti multi dintre voi. In pamant are un rizom si infloreste primavara devreme, formand uneori palcuri dese sau, din contra, alegandu-si ca habitat locurile cele mai greu accesibile de sub palcurile de arbusti. Intreaga planta, dar cu precadere partea subterana, contine alcaloizi extrem de toxici si desi are proprietati terapeutice nu se recomanda folosirea plantei in stare pura in medicina naturista.

Ciubotica-cucului, denumita oficial Primula veris sau Primula officinalis, este una dintre primele plante care infloresc primavara in luminisuri si margini de padure, dar si pe pajistile din zona de deal. Apartine familiei Primulaceae. Radacina are proprietati expectorante, decoctul fiind folosit cu succes in afectiunile respiratorii. Frunzele tinere, datorita continutului ridicat de vitamina C si saruri minerale, pot fi folosite in salate.

Pulmonaria officinalis, denumita popular plamanarica sau mierea-ursului face parte din familia Boraginaceae. Doar privind-o, veti realiza ca este inrudita cu limba mielului, Borago officinalis, mai putin intalnita la noi, dar folosita in bucataria vest-europeana. Din aceeasi familie face parte si delicata si mult mai cunoscuta nu-ma-uita, Myosotis. Florile plantei sunt alcatuite din 5 petale care la inceput sunt de culoare roz, iar pe masura ce se maturizeaza devin albastre-violet, de cele mai multe ori pe aceeasi planta gasind flori in ambele culori. Planta este utilizata in medicina naturista, frunzele fiind folosite in afectiunile respiratorii. 

Scilla bifolia, denumita viorea sau viorele, nu cred ca mai are nevoie de descriere. O cunoaste toata lumea si infloreste primavara devreme, cam in acelasi timp cu ghioceii sau imediat dupa ei. Face parte din familia Asparagaceae, fiid inrudita cu leurda si lacramioarele. Credeti, sau nu, intreaga planta este toxica. Se inmulteste prin bulbi si este intalnita frecvent si in gradini.

Alium ursinum - leurda

Leurda, Alium ursinum dupa numele stiintific, acopera zone intinse din padurile de foioase si este folosita in alimentatie. Prezenta ei va va fi semnalata de mirosul de usturoi pe care il emana. Din pacate nu era completa inflorita pentru a va oferi o fotografie cu floarea. Partea buna este ca am putut in schimb sa adun cateva maini de frunze, acestea fiind folosite in salate doar pana la aparitia florilor. Leurda are actiune detoxifianta si antianemica, insa lista cu afectiunile in care este folosita este mult mai lunga. Mare atentie sa nu cumva sa culegeti frunze de lacramioare, care au cam acelasi aspect dar sunt toxice.

Rostopasca, denumita stiintific Chelidonium majus, creste in palcuri, in zonele umede din margini de padure, grohotisuri, dar si in gradini umbroase sau margini de drum. Este utilizata in medicina naturista, toata partea aeriana fiind folosita in tratarea afectiunilor hepatice, biliare si lista poate continua cu peste 100 de afectiuni. Deoarece in doze mari planta este toxica pentru organism, consultati un fitoterapeut inainte de a o folosi.

Ranunculus ficaria

Grausorul sau untisorul, denumita stiintific Ranunculus ficaria, are frunzele comestibile, doar pana la inflorire. Mai apoi, la fel ca multe alte ranunculacee, devine toxica.

 

 

 

 
16 comentarii

Scris de pe 3 mai 2012 în Flora spontana

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lacramioare – Convallaria majalis

Lacramioare - Convallaria majalis

Lacramioare - Convallaria majalis

Planta perena ce se inmulteste prin rizomi, mai este numita margaritar, margaritarel, margarit, lacrimioara, clopotel, cercelusi sau iarba Sfantului Gheorghe si apartine familiei Ruscaceae. Este originara din Europa si Asia si este floarea nationala a Finlandei.

Dupa parerea mea, este cea mai gingasa floare, or mai fi si altele dar acum chiar nu gasesc una care sa o detroneze. Cu parfumul ei suav se poate lua la intrecere cu liliacul, insa aici lucrurile sunt clare, cel putin in ceea ce ma priveste: liliacul invinge detasat.

Nu intamplator postez lacramioarele langa liliac, lasand la o parte faptul ca infloresc in acelasi timp, si in gradina sunt impreuna, lacramioarele fiind plantate la poalele liliacului care le ofera umbra necesara. De asta toamna, o parte dintre ele au fost mutate langa trotuarul de pe partea de nord a casei, caci sub liliac prea se indesisera.

Daca va doriti lacramioare in gradina voastra, primul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa identificati cel mai umbrit loc din gradina. Un teren fertil, permeabil, usor umed dar umbrit sau in semiumbra, acesta este locul in care lacramioara se va dezvolta foarte bine si in scurt timp va acoperi acel loc. Cel mai usor se inmulteste prin divizarea rizomilor. Puteti face asta toamna, dupa uscarea frunzelor, sau primavara foarte devreme. Dupa plantarea de toamna nu ar fi rau sa acoperiti rizomii cu un strat de frunze uscate, pentru a-i proteja peste iarna. Si asa, in primavara, dintre cele doua frunze lucioase, se vor ridica timide tijele cu clopotei albi si parfumati.

Si in final cateva sfaturi:

1. Nu pastrati vasele cu lacramioare in dormitor, s-ar putea sa se lase cu ameteli si dureri de cap.

2. Nu combinati lacramioarele taiate cu alte flori, lacramioarele contin niste toxine care vor face ca celelalte flori sa sufere.

3. In ciuda aspectului sau nevinovat, lacramioara este o planta in intregime toxica. Devine periculoasa doar daca este ingerata in cantitati mari, insa aveti grija la copii si animalele de companie.

4. Daca aveti obiceiul de a culege leurda din padure aveti grija sa nu culegeti si frunze de lacramioare, aspectul lor fiind foarte asemanator.

 
9 comentarii

Scris de pe 9 mai 2011 în Flora spontana, In gradina

 

Etichete: , , , , , , , ,