RSS

Arhive pe etichete: apa

Plantele şi factorii care le influenţează viaţa – 2

      Incepusem ieri să scriu despre factorii de mediu care influenţează viaţa plantelor şi pe care nu ar trebui să-i neglijaţi dacă vreţi să obţineţi rezultatele dorite. Trebuie să fac acum precizarea că cei mai importanţi dintre aceştia sunt: apa, aerul, solul, lumina şi temperatura. Dar nu neapărat în ordinea aceasta. Veţi găsi în diverse surse exprimări de genul: „lumina (sau caldura, aerul, etc) este principalul factor (sau factor primordial, cel mai important, etc) care acţionează asupra plantelor”. Ei bine, eu consider aceste catalogări oarecum forţate, ca să nu spun că sunt incorecte, deoarece pot produce confuzie in rândul amatorilor. Trebuie stiut că între aceşti factori există o strânsă corelare, ei acţionează mână în mână şi de aceea o să spun că nici unul dintre ei nu este mai important decât ceilalţi. Creaţi un echilibru intre ei, bineînţeles respectând specificul fiecărei specii în parte. Degeaba uzi abundent o plantă dacă temperatura este scăzută sau, invers,degeaba poziţionezi o plantă la caldură dacă nu intensifici şi udatul şi lumina. Un alt exemplu, de care cred că v-aţi lovit, este cel al răsadurilor: în zadar foloseşti un substrat fertil şi o temperatură crescută dacă lumina nu te ajută. In toate aceste cazuri rezultatele vor fi dezamăgitoare. Însă mai trebuie ţinut cont şi de faptul că specii diferite de plante au nevoi diferite faţă de aceşti factori. Nu o să uzi cactuşii la fel ca pe sporul casei (Impatiens),  hortensia (Hydrangea) o vei planta la semiumbră iar trandafirului o să-i găseşti un loc cu cel puţin 5-6 ore de soare pe zi,florilor de piatră (Portulaca grandiflora) le prieşte un sol sărăcăcios pe când laleaua (Tulipa) nu o să se simtă bine într-un loc bătătorit sau unde bălteşte apa.                                                                                                                                                                       

      De aceea când cumpăraţi o floare (să nu uit să clarific şi aici ceva) este bine să vă informati asupra cerinţelor ei faţă de lumină, apă şi temperatură. In cele mai multe cazuri asta este suficient, bineînţeles dacă şi respectaţi aceste cerinţe.                                                 O să termin acum cu udarea clarificând câteva aspecte: cu ce, când şi cum? De udat uzi cu ce poţi (pe principiul- la vreme de secetă e bună şi ploaia cu gheaţă)  dar cea mai bună este apa de ploaie. Insă nu toţi putem aduna apa ploilor asa ca vom folosi apa de la robinet. Insa această apă conţine clor şi eu nu ştiu nici o plantă care să se dea în vânt după acest element. Aşa că înainte de a o folosi lăsaţi-o să se „aerisească” o vreme sau vânturaţi-o de câteva ori. La fel de bine este să pastrati apa de pe o zi pe alta pentru a o aduce la temperatura camerei. In grădini puteţi folosi bazine pentru acest lucru. Cei mai mulţi dintre noi au nişte repere pentru udat, de exemplu la 3 zile sau o dată pe săptămână (vă regăsiţi pe aici?), repere artificial create şi incorecte in acelaşi timp. Există insă indicii care ne pot ajuta să ne deprindem cu udarea corectă. Unul ar fi ofilirea de care vorbeam ieri, o plantă cu frunzele pleoştite spunând singură că are nevoie de apă. Verificaţi pământul de la suprafaţa ghiveciului şi nu udaţi decât dacă acesta este zvântat. La ghivecele mari dacă pământul este uscat scurmaţi-l uşor si daca la 1-2 cm este umed e semn că planta incă are apă. Ridicaţi ghiveciul în mână şi dacă e prea uşor inseamnă că trebuie udat. Dacă la udare apa pătrunde greu în ghiveci inseamnă că pământul trebuie schimbat sau măcar afânat. Şi în modul de a uda există câteva diferenţe. Vara udarea se recomandă să se facă seara pentru a nu produce un şoc plantelor. In grădini udatul seara are si avantajul că pe timpul nopţii, temperaturile fiind mai scăzute, apa are mai mult timp să se infiltreze in sol lucru care nu se mai întâmplă dimineaţa când apa se evaporă mult mai repede. Iarna udatul se face dimineaţa. Ţineţi cont şi de dimensiunile vasului, un ghiveci mic necesită mai puţină apă şi de tipul plantei, de obicei plantele cu frunze groase,cerate se udă mai puţin decât celelalte. Învăţaţi şi cum să udaţi. De exemplu orhideea se udă scufundând ghiveciul cu totul în apă şi apoi lăsând-o la scurs (legat de orhidee – nu schimbaţi ghiveciul, nu-l înveliţi, rădăcinile au nevoie de lumină). Plantele cu tuberculi (cyclamen,begonia,gloxinia) şi plantele cu bulbi (narcisa, laleaua, zambila) se udă in farfurie. Plantele cu frunze pufoase (achimenes, violetele de Parma, gloxinia, kohleria) nu se udă pe frunze. Există însă şi plante care necesită stropirea pe frunze cum ar fi dieffenbachia sau ficuşii, nu atât pentru a le asigura apa ci pentru că nu le place uscaciunea. Si nu in ultimul rând trebuie să reţinem că plantele cu frunze in formă de rozetă asa cum e billbergia, guzmania, sansevieria sau aechmea se udă şi în rozetă. Toate astea doar despre udat? Cine spunea că-i simplu?

 
6 comentarii

Scris de pe 29 octombrie 2010 în Pe înţelesul tuturor

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Plantele şi factorii care le influenţează viaţa

     Multi gradinari sau iubitori ai plantelor pornesc la drum in aceasta indeletnicire a lor, din care spera sa obtina rezultate spectaculoase intr-un timp scurt, sarind de cele mai multe ori peste o etapa extrem de importanta: studiul. Se intâmpla sa te muti la casa, sa mostenesti o gradina, sa primesti o floare, apoi inca una, mai cumperi tu câteva si sigur ca le ingrijesti cum crezi tu ca e mai bine. Numai ca ”binele” tau nu e intotdeauna si ”binele” lor. De multe ori asta inseamna ca le uzi dupa ureche, pe toate la fel, fara nici o discriminare si de obicei in exces,ca sa nu lasi planta sa sufere. Veti fi surprinsi, poate, sa aflati ca de cele mai multe ori plantele mor din cauza apei in exces si nu din lipsa ei. Privarea de apa a unei plante duce in prima faza la ofilirea acesteia.  Ofilirea este de doua tipuri: temporara si de durata si este un fenomen vizibil si foarte usor de reperat. Administrarea apei in acest stadiu face ca planta sa-si recapete turgescenta si totul revine la normal. Asadar, este nevoie de o perioada indelungata de lipsa a apei pentru ca planta sa moara. Sigur ca planta va suferi, va pierde frunze, nu se va mai dezvolta frumos dar nu va muri din asta. In schimb administrarea unei cantitati de apa mai mare decât necesarul plantei, coroborata cu anumite caracteristici ale solului si cu o temperatura scazuta a aerului, face mult mai mult rau. Radacinile se sufoca, fapt ce duce la putrezirea acestora si in final la moartea plantei. Aici intervine un alt factor, de fapt primul in ordinea importantei in viata unei plante si anume aerul, care prin componentele sale sustine viata. Este vorba de oxigen, indispensabil pentru respiratie si de bioxidul de carbon cu ajutorul caruia are loc procesul de fotosinteza.                                                                                                                                                         

      Plecasem de la sufocarea radacinilor de aceea o sa revin pentru ca probabil va veti intreba: ce legatura are respiratia cu radacinile? Pai, are si e important de stiut ca in fotosinteza(asimilarea clorofiliana) si in respiratie, procese ce se desfasoara simultan in cea mai mare parte a timpului, efectele si fenomenele se petrec exact pe dos. Astfel, in procesul de fotosinteza plantele produc hrana prin absorbtia bioxidului de carbon, doar in prezenta luminii si elimina oxigen. La intuneric fotosinteza inceteaza. In schimb, prin respiratie substantele organice acumulate sunt oxidate pentru a produce energia necesara dezvoltarii plantei, deci se consuma atât rezervele de hrana cât si oxigen si se produce bioxid de carbon. Respiratia are loc in toate tesuturile si celulele plantei(deci si la nivelul radacinii)pe parcursul intregii zile, atât la lumina cât si la intuneric de aceea nu este recomandata tinerea multor plante in dormitor si este necesara aerisirea camerelor unde aveti flori. Credeati ca am uitat de azotul din aer? Ei bine, la nivelul solului se dezvolta niste microorganisme care capteaza si fixeaza azotul si altele care produc bioxid de carbon, elemente foarte utile plantelor. Iata de ce solul, atât in gradini dar mai ales in ghivece, trebuie sa fie in permanenta afânat, cu o structura omogena si mai ales fertil. Altfel, intr-un pamânt tasat ca urmare a udarilor repetate, inradacinarea are loc la suprafata, radacinile dezvoltându-se la acest nivel in cautarea oxigenului, microorganismele nu se mai dezvolta si in final plantele mor.                         

      Daca voi constata ca informatiile prezentate in acest mod de catre mine sunt accesate si mai ales ca va sunt utile(astept comentarii), VA URMA, daca nu, voi considera incercarea mea timp pierdut si voi trece la alt gen de postari. Numai bine!

 
15 comentarii

Scris de pe 28 octombrie 2010 în Pe înţelesul tuturor

 

Etichete: , , , , , ,