RSS

Mahonia – Mahonia aquifolium

Mahonia aquifolium

Cu siguranta ati vazut-o prin parcuri, insa in gradini este destul de rar intalnita. Ca sa nu mai spun ca la vanzare nu am intalnit-o nicaieri, niciodata. Asta cu toate ca este decorativa tot timpul anului, primavara si vara prin florile parfumate care atrag albinele si alte insecte utile, toamna prin fructe si iarna prin frunzis.                                                                                                mahonia flori

Bine, sa vorbesti despre florile ei e relativ simplu: multe si marunte, galbene-parfumate, pline de albine si bondari in zilele insorite. Partea mai grea vine, in mod ciudat, atunci cand trebuie sa descrii frunzisul mahoniei. Asta pentru ca de-a lungul anului, dar si in functie de locul unde este plantata, frunzele ei pot avea diverse nuante. Cele tinere sunt de un verde crud, iar cele batrane sunt verzi intunecate. Frunzele de la soare au tente rosiatice pe intreaga suprafata sau sunt presarate cu pete ruginii din loc in loc. Iarna, culoarea frunzelor se schimba din nou, acestea devenind verzi-bronzate sau ruginii. Si toate astea in timp ce petiolul este aproape mereu rosu.

mahonia inflorescenta

Mahonia este o planta rustica, rezistenta la geruri dar si la seceta. Acest arbust ornamental cu frunze persistente face parte din familia Berberidaceae si este originar din padurile de pe coasta de vest a Americii de Nord. Este inrudit cu dracila – Berberis vulgaris, singura reprezentanta a acestei familii care creste spontan la noi in tara. Numele genului Mahonia a fost atribuit in onoarea botanistului irlandez Bernard McMahon.

Este un arbust ce nu creste mai inalt de 1 metru, insa are tendinta sa se extinda. Frunzele sale compuse, penate, lucioase, cu marginile spinos-zimtate , capata spre iarna nuante purpurii. Florile de un galben intens, reunite in inflorescente paniculate, apar primavara devreme. In timp ce restul plantelor inca dorm somnul iernii, primele raze ale soarelui de martie determina aparitia bobocilor. Spre sfarsitul lunii martie, tufele de mahonia deja sunt impodobite cu inflorescentele parfumate ce ne vor colora gradinile toata primavara, pana in luna iunie. Spre sfarsitul verii locul florilor va fi luat de ciorchini de fructe usor ovale, initial de culoare verde iar mai apoi, dupa coacere, de culoare albastra, brumate. Din aceste fructe se poate extrage un colorant natural, rosu-vermilion.

Desi nu este o planta pretentioasa, in primul an de viata are nevoie de udare constanta pentru dezvoltarea radacinilor. In rest va fi udata doar in perioadele foarte secetoase. Nu ii place expunerea in soare plin, prefera semiumbra si chiar umbra, insa la umbra totala florile vor fi mai putine. Asa ca indicat ar fi un loc semiumbrit unde sa primeasca si cateva ore de soare pe zi. Un teren bun pentru plantarea mahoniei trebuie sa fie fertil, bine drenat si usor umed. O data pe an, primavara, este indicat sa-i administrati un ingrasamant complex cu eliberare lenta. Mahonia nu necesita tundere, insa pentru scopuri estetice se poate tunde usor, fara a exagera. Desi are o crestere lenta, in timp planta se poate extinde mai mult decat ne dorim sau poate creste dezordonat. In aceste conditii ii vom mentine forma sau dimensiunile dorite prin taieri. Taierile se fac la sfarsitul verii.

Se inmulteste prin seminte semanate ori toamna, imediat dupa recoltare, ori primavara dupa ce au fost stratificate timp de 4 luni. Se poate inmulti mai usor prin drajoni, care se separa de langa planta mama, toamna sau primavara devreme. Inmultirea prin butasi se face la sfarsitul verii. Dupa plantare este indicat sa mulciti solul pentru pastrarea umiditatii. In iernile foarte geroase este bine sa protejati tufele tinere impotriva gerului. Florile si fructele (comestibile, dar nu gustoase) apar la plante in varsta de cel putin 3 ani.

Poate fi plantata solitar, in grupuri, pe stancarii sau poate fi folosita ca si gard viu vesnic verde, de inaltime mica. In acest caz puietii vor fi plantati la 20-30 cm distanta unul fata de altul, intr-un singur rand. Pentru un gard plin de culoare puteti asocia mahonia cu gutuiul japonez. Plantata pe langa ziduri sau garduri, va fi un fundal excelent pentru celelalte flori ale voastre.

 

Mahonia are si valente terapeutice. Desi se stia de multa vreme ca alcaloizii continuti in radacina au efecte benefice in multe afectiuni ale pielii, abia in ultimii ani studiile clinice au demonstrat si efectul terapeutic in psoriazis.

arbust flori galbene mahonia
mahonia
mahonia - familia Berberidaceae

 
4 comentarii

Scris de pe 25 martie 2014 în In gradina

 

Etichete: , , , ,

Badan – Bergenia crassifolia

Bergenia crassifolia

Bergenia crassifolia face parte din familia Saxifragaceae si este originara din Asia de Est si Centrala, din Siberia prin muntii Altai pana in nord-vestul Chinei. Numele genului Bergenia a fost atribuit in onoarea botanistului german Karl August von Bergen

Planta vesnic verde, cu inaltimea de 30-60 cm, are frunze mari, carnoase, lucioase care toamna capata o tenta rosiatica. In pamant are un rizom de culoare neagra la exterior, in sectiune culoarea fiind galbena.

Florile parfumate sunt grupate in inflorescente batute, sub forma de racem si au de obicei culoare roz-violacee dar exista si varietati cu floarea de culoare rosie sau roz pal. Infloreste in aprilie-iunie (chiar din martie in anii cu ierni blande), nu are pretentii deosebite si se dezvolta bine in orice tip de sol. Se simte bine si la soare si la umbra, practic se adapteaza la cele mai neprielnice conditii. Cel mai bine insa se va dezvolta intr-un loc cu soare indirect cateva ore pe zi si un sol usor drenabil, nu foarte uscat.

Nu are nevoie decat de o minima ingrijire, asta constand in indepartarea buruienilor din jurul sau, mai ales cat este tanara, si putina apa in perioadele secetoase. Mulcirea tufelor va va scuti in mare masura de aceste operatii, iar pe masura ce tufa se dezvolta buruienile nu vor mai creste la umbra frunzelor iar umiditatea se va pastra mai bine la radacina.

Datorita adaptabilitatii sale, planta poate fi folosita si in straturi dar si la amenajarea stancariilor. Se poate asocia cu ferigi, crini de toamna, astilbe, dicentra  si arbusti sau conifere de talie mica.

Badanul este recunoscut si ca remediu medical datorita principiilor activi din radacina si frunze, acestia avand in principal actiune dezinfectanta, antimicrobiana, hemostatica, astringenta si antiinflamatoare. Din frunzele uscate natural de la baza plantei (atentie, frunzele proaspete sunt toxice) se prepara un ceai tonic ai antistres. Se folosesc frunzele vechi de trei ani care au o culoare neagra.

Se inmulteste prin seminte stratificate, prin divizarea tufelor primavara dupa inflorit sau toamna, ori prin separarea lastarilor tineri in iunie. Momentul acesta nu este intamplator, deoarece dupa trecerea florilor si pana la jumatatea lunii iulie planta intra intr-un usor repaus.

floare badan

bergenia crassifolia inflorescenta roz

badan - Bergenia crassifolia

 

 
4 comentarii

Scris de pe 17 martie 2014 în In gradina

 

Etichete: ,