RSS

Arhive pe categorii: Pe înţelesul tuturor

Plantele şi factorii care le influenţează viaţa – 3

        Aerul. Am mai spus ca oxigenul si bioxidul de carbon sunt componenti strict necesari pentru viata plantelor si ca participa in procesele de fotosinteza si respiratie. In sol aerul este necesar microorganismelor care descompun materia organica si celor fixatoare de azot. Tot in sol oxigenul este necesar pentru germinatia semintelor si pentru respiratie care, repet, are loc la nivelul tuturor tesuturilor si celulelor deci si al radacinii.                             Pentru a asigura aerul din sol avem cateva actiuni la indemana. Astfel, in gradini facem lucrari de intretinere a solului incepand cu aratul din toamna si continuand cu prasitul pentru distrugerea buruienilor sau pentru spargerea crustei. Solurile grele pot fi imbunatatite prin incorporarea de nisip, rumegus sau turba. Pentru ghivece se recomanda aerisirea substratului prin afanarea lui cu un betisor sau o furculita, saptamanal, cu grija sa nu afectam radacinile. Vom folosi cu precadere ghivece din argila nesmaltuite prin peretii carora aerul poate ajunge cu usurinta la radacini. La prima folosire aceste ghivece vor fi tinute un timp in apa pentru a se hidrata. In privinta  aerului atmosferic se stie ca in sere, solarii si in locuinte este necesara aerisirea frecventa pentru a inlatura aerul viciat. Sa nu uitam insa ca majoritatea plantelor nu suporta curentii reci de aer asa ca vom aerisi in asa mod incat curentii sa nu ajunga direct la plante. Prin respiratie plantele consuma oxigen si elimina bioxid de carbon. Respiratia plantelor este influentata de cativa factori: *varsta plantelor (este mai intensa la plantele tinere);                                                            *volumul de frunze (este mai mare la plantele cu coroana mare si frunzis bogat);               *lumina (noaptea respiratia este mai accentuata deci se produce mai mult bioxid de carbon);                                                                                                                                            *temperatura aerului (respiratia incepe la 0 grade si creste pana pe la 35 de grade);       *gradul de hidratare a tesuturilor (de exemplu semintele au o respiratie redusa);             *nivelurile de oxigen si bioxid de carbon din aer (cand este prea putin oxigen si prea mult bioxid de carbon plantele vor muri).                                                                                              In serele marilor producatori  se practica marirea concentratiei de bioxid de carbon din aer. Acesta grabeste infloritul, accentueaza culorile florilor si in acelasi timp mareste productia de flori.                                                                                                                              

In  final trebuie spus ca si umiditatea aerului este foarte importanta in viata plantelor. Plantele cu flori, in mod deosebit, au cerinte fata de umiditate foarte diverse. In acest sens plantele tropicale au nevoie de umiditate ridicata pentru a evita pierderea unei mari cantitati de apa prin transpiratie, in timp ce cactusii au nevoie de umiditatea cea mai scazuta. Umiditatea aerului se asigura prin pulverizare de apa la temperatura camerei asupra intregii plante, plasarea ghivecelor pe tavite de umidificare (tavite cu pietricele in care se pune apa dar care sa nu acopere gaura de scurgere a ghiveciului), folosirea de umidificatoare, plasarea pe calorifere a unor recipiente cu apa, gruparea plantelor pentru a asigura un oarecare microclimat constant.Mai exista si posibilitatea de a plasa ghiveciul cu planta intr-un alt ghiveci mai mare iar in spatiul dintre cele doua ghivece se introduce turba care se uda. Prin evaporarea acestei ape se asigura umiditatea in jurul plantei.

 
8 comentarii

Scris de pe 2 noiembrie 2010 în Pe înţelesul tuturor

 

Etichete: , , , , , , , , ,

Plantele şi factorii care le influenţează viaţa – 2

      Incepusem ieri să scriu despre factorii de mediu care influenţează viaţa plantelor şi pe care nu ar trebui să-i neglijaţi dacă vreţi să obţineţi rezultatele dorite. Trebuie să fac acum precizarea că cei mai importanţi dintre aceştia sunt: apa, aerul, solul, lumina şi temperatura. Dar nu neapărat în ordinea aceasta. Veţi găsi în diverse surse exprimări de genul: „lumina (sau caldura, aerul, etc) este principalul factor (sau factor primordial, cel mai important, etc) care acţionează asupra plantelor”. Ei bine, eu consider aceste catalogări oarecum forţate, ca să nu spun că sunt incorecte, deoarece pot produce confuzie in rândul amatorilor. Trebuie stiut că între aceşti factori există o strânsă corelare, ei acţionează mână în mână şi de aceea o să spun că nici unul dintre ei nu este mai important decât ceilalţi. Creaţi un echilibru intre ei, bineînţeles respectând specificul fiecărei specii în parte. Degeaba uzi abundent o plantă dacă temperatura este scăzută sau, invers,degeaba poziţionezi o plantă la caldură dacă nu intensifici şi udatul şi lumina. Un alt exemplu, de care cred că v-aţi lovit, este cel al răsadurilor: în zadar foloseşti un substrat fertil şi o temperatură crescută dacă lumina nu te ajută. In toate aceste cazuri rezultatele vor fi dezamăgitoare. Însă mai trebuie ţinut cont şi de faptul că specii diferite de plante au nevoi diferite faţă de aceşti factori. Nu o să uzi cactuşii la fel ca pe sporul casei (Impatiens),  hortensia (Hydrangea) o vei planta la semiumbră iar trandafirului o să-i găseşti un loc cu cel puţin 5-6 ore de soare pe zi,florilor de piatră (Portulaca grandiflora) le prieşte un sol sărăcăcios pe când laleaua (Tulipa) nu o să se simtă bine într-un loc bătătorit sau unde bălteşte apa.                                                                                                                                                                       

      De aceea când cumpăraţi o floare (să nu uit să clarific şi aici ceva) este bine să vă informati asupra cerinţelor ei faţă de lumină, apă şi temperatură. In cele mai multe cazuri asta este suficient, bineînţeles dacă şi respectaţi aceste cerinţe.                                                 O să termin acum cu udarea clarificând câteva aspecte: cu ce, când şi cum? De udat uzi cu ce poţi (pe principiul- la vreme de secetă e bună şi ploaia cu gheaţă)  dar cea mai bună este apa de ploaie. Insă nu toţi putem aduna apa ploilor asa ca vom folosi apa de la robinet. Insa această apă conţine clor şi eu nu ştiu nici o plantă care să se dea în vânt după acest element. Aşa că înainte de a o folosi lăsaţi-o să se „aerisească” o vreme sau vânturaţi-o de câteva ori. La fel de bine este să pastrati apa de pe o zi pe alta pentru a o aduce la temperatura camerei. In grădini puteţi folosi bazine pentru acest lucru. Cei mai mulţi dintre noi au nişte repere pentru udat, de exemplu la 3 zile sau o dată pe săptămână (vă regăsiţi pe aici?), repere artificial create şi incorecte in acelaşi timp. Există insă indicii care ne pot ajuta să ne deprindem cu udarea corectă. Unul ar fi ofilirea de care vorbeam ieri, o plantă cu frunzele pleoştite spunând singură că are nevoie de apă. Verificaţi pământul de la suprafaţa ghiveciului şi nu udaţi decât dacă acesta este zvântat. La ghivecele mari dacă pământul este uscat scurmaţi-l uşor si daca la 1-2 cm este umed e semn că planta incă are apă. Ridicaţi ghiveciul în mână şi dacă e prea uşor inseamnă că trebuie udat. Dacă la udare apa pătrunde greu în ghiveci inseamnă că pământul trebuie schimbat sau măcar afânat. Şi în modul de a uda există câteva diferenţe. Vara udarea se recomandă să se facă seara pentru a nu produce un şoc plantelor. In grădini udatul seara are si avantajul că pe timpul nopţii, temperaturile fiind mai scăzute, apa are mai mult timp să se infiltreze in sol lucru care nu se mai întâmplă dimineaţa când apa se evaporă mult mai repede. Iarna udatul se face dimineaţa. Ţineţi cont şi de dimensiunile vasului, un ghiveci mic necesită mai puţină apă şi de tipul plantei, de obicei plantele cu frunze groase,cerate se udă mai puţin decât celelalte. Învăţaţi şi cum să udaţi. De exemplu orhideea se udă scufundând ghiveciul cu totul în apă şi apoi lăsând-o la scurs (legat de orhidee – nu schimbaţi ghiveciul, nu-l înveliţi, rădăcinile au nevoie de lumină). Plantele cu tuberculi (cyclamen,begonia,gloxinia) şi plantele cu bulbi (narcisa, laleaua, zambila) se udă in farfurie. Plantele cu frunze pufoase (achimenes, violetele de Parma, gloxinia, kohleria) nu se udă pe frunze. Există însă şi plante care necesită stropirea pe frunze cum ar fi dieffenbachia sau ficuşii, nu atât pentru a le asigura apa ci pentru că nu le place uscaciunea. Si nu in ultimul rând trebuie să reţinem că plantele cu frunze in formă de rozetă asa cum e billbergia, guzmania, sansevieria sau aechmea se udă şi în rozetă. Toate astea doar despre udat? Cine spunea că-i simplu?

 
6 comentarii

Scris de pe 29 octombrie 2010 în Pe înţelesul tuturor

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,