RSS

Unt de casa

23 Mai

unt de casa 1

Cei care ati gustat vreodata untul facut acasa stiti deja despre ce-i vorba. Dar daca nu stiati cum se face untul de casa, sau aveati impresia ca e cine stie ce operatie laborioasa, ei bine, va inselati. Nu aveti nevoie decat de niste smantana cu continut cat mai mare de grasime (intre 30 si 40 %) si un mixer. In principiu e vorba de acelasi procedeu prin care faceau untul bunicile noastre, insa adaptat la zilele noastre.

Ideea de a face unt de casa imi dadea tarcoale de ceva vreme. Trebuie sa recunosc faptul ca aceasta nu e prima incercare, m-am mai apucat odata sa bat niste smantana intr-un PET, dar nu se alegea nimic si am renuntat dupa cateva minute. Acum stiu ca era nevoie de mai mult timp si as fi reusit si asa, dar eu nu am avut atunci rabdare. Si oricum nu va recomand varianta cu PET-ul pentru ca o sa faceti febra musculara de la atata scuturat. Cu mixerul e cel mai simplu. Totul dureaza vreo 25 de minute.

Pentru reusita operatiei, principala conditie este ca smantana sa fie grasa si rece. Tineti-o peste noapte la frigider si o sa fie numai buna. Puneti smantana intr-un bol mai inalt si bateti-o ca pentru frisca la viteza cea mai mica a mixerului. Dupa vreo cinci minute incepe sa arate ca in fotografia de mai jos.

frisca

Dupa cum vedeti mai jos, in urmatoarele 10-15 minute nu s-a intamplat nimic interesant. Bine, interesant poate fi faptul ca frisca mea se incapatana sa se ingroase din ce in ce mai mult, in timp ce eu ma asteptam ca frisca sa se „taie” mult mai repede. Se vede treaba ca lucrurile nu se intampla intotdeauna asa cum vrei, pentru ca in alte imprejurari, cand aveam nevoie de frisca pentru tort, „am reusit” sa tai frisca dupa numai cateva minute. Ca sa nu mai spun ca au fost si cazuri in care nu am reusit sa obtin frisca de nici un fel, desi am recurs la toate trucurile cunoscute. Abia prin minutul 19 granule de grasime au inceput sa apara in masa de frisca.

frisca taiatagranule de unt

De aici lucrurile au fost simple, in scurt timp granulele de grasime au inceput sa se aglomereze si sa se separe de lichid. In aceasta faza o sa va dati seama daca bolul ales este sau nu suficient de inalt. Stropii care sar peste tot vor fi dovada.

DSC01449

Adunati la un loc untul cu ajutorul unei spatule si separati-l de zara. Zara este lichidul care rezulta dupa baterea untului si daca nu stiti sa faceti ceva cu ea o puteti consuma fara probleme, seamana cu laptele batut la gust si consistenta.

DSC01454

Puneti botul de unt intr-un vas curat si cu ajutorul unei linguri presati-l bine pe toate partile, pana cand eliminati tot lichidul din masa lui. Operatia este importanta pentru ca zara ramasa in unt ar duce la alterarea lui mult mai rapida. Oricum e bine sa stiti ca untul acesta nu o sa reziste in nici un caz cat cel din comert, asa ca va indemn sa-l folositi in cateva zile. Dar nu-mi fac probleme din cauza asta, caci odata gustat cu siguranta o sa-i puneti gand rau si multe zile n-o sa aiba.

DSC01455

Aici trebuie sa va spun ca exista si varianta de a „spala” untul pentru a indeparta zara, dar eu nu am vrut sa procedez asa pentru ca, e adevarat, se indeparteaza zara, dar in unt va ramane apa. Spalarea chiar asta implica: se aduna granulele de unt, se separa de zara si se clatesc cu apa rece in mai multe randuri. Se preseaza in acelasi timp untul cu dosul lingurii pana cand apa ramane curata, semn ca nu mai exista zara in unt. Faceti cum credeti in aceasta faza.

Rezultatul e cel de mai jos. Vreo 350 de grame de unt, gustos si aromat, din ceva mai putin de 1 kg de smantana.

DSC01457

Intorcandu-ma la zara (zara deci, nu zer – asta se obtine cand pui branza sau cas la scurs) in zona Moldovei se facea, poate se mai face, o mancare din cartofi, mazare verde si fasole pastai care se numea inacreala sau nacreala si care se acrea cu zara. Eu nu am mancat asa ceva, stiu de la batrani despre ea, dar s-ar putea sa fie cam acelasi lucru cu sarbusca, un alt preparat local dar care se acreste cu zer. Sarbusca stiu sigur ca inca se mai face prin zona Cotnariului.

Si legat de unt o sa va spun si o povestioara pe care mi-a istorisit-o mama.

Pe vremea cand era ea copila acasa, nu era casa mai rasarita pe langa care sa nu fie crescute vaci. Laptele, branza, smantana si untul faceau parte din meniul zilnic. Uneori doar asta le era masa, dar nimeni nu se plangea. (Adevarul e ca si eu imi amintesc inca gustul laptelui fiert la plita afara, in ceaunul in care tocmai se facuse mamaliga.) Si revenind pe vremea bunicii, surplusul se vindea in piete – asa faceau taranii bani. Faceau asta saptamanal si in timp isi faceau clienti fideli, iar in piata toata lumea se cunostea cu toata lumea.

Puneau laptele la prins in oale de lut, smantaneau oalele dupa vreo doua zile si din smantana batuta in putinei faceau unt. Din chisleag, ca asa i se spune pe aici laptelui prins, faceau branza. Adunau cateva zile toate astea si apoi mergeau in piata. Numai ca, nimic nu e nou sub soare, unii tarani apelau la un truc ieftin, n-as zice nociv dar tot un fel de falsificare de produs se numeste. Fierbeau morcov in putin lapte si il adaugau la smantana pentru a-i da culoare mai intensa. Si apoi faceau unt. Procedau asa cateva zile la rand, apoi amestecau totul bine si plecau la piata unde isi vindeau repede si chiar mai scump marfa, pentru ca untul lor era galben si frumos, semn ca era gras.

Vazand asa, se hotaraste si mos Toma Albu, un vecin de-al bunicii, sa incerce varianta asta. – Adica ce, eu is mai prost? si-a zis el. Doar ca diverse transe de unt aveau culori diferite la el, ca nu le nimerea de fiecare data la fel. Si mos Toma amesteca el untul, dar nu prea cu spor ca botul lui de unt era cam marmorat, asa, si cu vinisoare in diverse nuante de galben si portocaliu. Merge la piata si nu dureaza mult ca ii si vine o clienta. Se saluta ei, se uita doamna la unt dintr-o parte, se mai uita si din cealalta, mos Toma se uita nedumerit la doamna, iar aceasta il intreaba:

– Mos Toma, dar ce are untul asta, de ce-i asa vargat?

La care mosul, luat prin surprindere dar fara sa stea mult pe ganduri, ii raspunde:

– D-apai, doamna, asa-i si vaca, baltata.

A ramas de pomina mos Toma cu replica asta, lasand deoparte faptul ca vaca lui nici macar nu era baltata, ci Sura de stepa.

Cam asta-i povestea untului facut in casa si daca vreodata nu aveti ce face, incercati si voi. Nu o sa regretati, ba teama mi-e ca o sa va naraviti dar asta n-ar fi o problema, ca oricum e mai bun si pe deasupra e si mai ieftin decat cel din magazin.

Si am sa va mai spun ceva aici, pentru ca are legatura cu postarea. Untul este produsul care are cel putin 80% grasime, asa spune merceologia. Celelalte sortimente se numesc unt de masa, unt tip B sau unt cu continut redus de grasime – 60 – 65%. Nu vorbesc aici de amestecurile tartinabile, care pe langa margarina contin si cateva urme de unt, gen UNTAR care nu fac altceva decat sa induca lumea in eroare si care, dupa parerea mea, ar trebui sa isi schimbe denumirea.

Asa ca, aviz bucatarilor: daca vreodata, mai ales la prajituri si creme, reteta spune unt si atat, nu folositi decat unt cu peste 80% grasime. Altfel sa nu va mirati ca va curge crema, sau nu se intareste.

Anunțuri
 
26 comentarii

Scris de pe 23 Mai 2014 în Retetele mele

 

Etichete: , , , , , ,

26 de răspunsuri la „Unt de casa

  1. anca

    23 Mai 2014 at 23:19

    Faceam si eu unt cand eram copil la tara- puneam smantana intr-un bidonas (cu gura mai larga) si apoi il zdranganeam 😀 (il bateam) si se forma bulgarele de unt si zerul, pe atunci nu prea-mi placeau lucrurile de la tara, eram mai fina, acum ce n-as da sa mai am acces la ele. Gustul oricum nu se compara cu nici un unt din comert.

     
    • Constantin

      24 Mai 2014 at 19:19

      Anca, daca ai facut atunci nimic nu te opreste sa mai faci si acum. Smantana gasesti in piata si vad ca stai bine si cu rabdarea. Sau stateai. 🙂 Nu-ti mai trebuie decat o jumatate de ora, timp in care sa speli si vasele, dar faci tu rost. 🙂

       
  2. Gabriela

    24 Mai 2014 at 7:33

    Am facut unt de cateva ori, cand s-a taiat frisca pentru prajituri ;-).
    Si imi aduc aminte de vremuri mai indepartate, cand nu se gasea decat unt 60-65% si trebuia sa facem cremele cu ce aveam. Mama era experta in prajituri si se descurca, dar de multe ori sarea apa din el!
    Frumos articol, cu amintiri si intamplari haioase si nostalgice in acelasi timp!

     
    • Constantin

      24 Mai 2014 at 19:27

      Multumesc, Gabriela! Eu de fapt pornisem sa scriu doar despre obtinerea untului, dar pe parcurs am cam luat-o pe aratura, de undeva iesind la iveala si amintirile astea pe care pana la urma le-am inclus in postare.
      In privinta untului din comert sa nu crezi ca s-au schimbat prea multe. Si acum iese apa din el, chiar si cand il ungi pe paine.
      Si cand te gandesti ca atatea lucruri bune se pot face in casa si totusi lumea continua sa cumpere totul de-a gata, cu E-uri cu tot, frumos ambalat.

       
  3. Elena

    24 Mai 2014 at 8:16

    Constantine, Constantine!
    Imi place stilul hâtru în care ai relatat intâmplarea. Mi s-a părut că citesc o păţanie povestită de Ion Creangă. Felicitări!

     
    • Constantin

      24 Mai 2014 at 19:04

      Asta e! Cand te chinuie talentul n-ai ce-i face, e musai sa-i dai drumul sa zburde pe internet. 🙂
      Multumesc si ma bucur ca ti-a placut!

       
  4. vasile

    24 Mai 2014 at 9:12

    Buna dimineata, savuros totul la aceasta postare si untul dar si povestioara care, imi aminteste de perioada copilariei cand „smantaneam oalele bunicii cu chisleac si mancam paine pe vatra cu smantana si zahar.
    Weekend placut.

     
    • Constantin

      24 Mai 2014 at 19:16

      Eh, asta-i gustul copilariei. Chestii simple dar pe care ti le amintesti toata viata. Ma intreb ce amintiri or sa aiba copiii de azi, care au crescut cu Danone cu fructe, cu lapte degresat, cu rosii din Olanda si mere poloneze. Va vine sa credeti ca unii nu stiu ca laptele se mulge de la vaca?
      Iaca si pentru ei am scris eu si pentru mamicile lor. Poate, de curiozitate macar, se vor intoarce catre mancarea traditionala, facuta cu ingrediente naturale, ca slava Domnului in piete si la tara inca se mai gasesc.
      Numai bine si sanatate!

       
  5. Dani

    24 Mai 2014 at 23:40

    Si unt as face si branza de vaci, dar lapte proaspat de vaca nu gasesc aici. Primesc uneori lapte de oaie si atunci ne lingem pe degete dupa placintele cu lapte 🙂 Bravo. pentru initiativa, Constantine !

     
    • Constantin

      30 Mai 2014 at 20:31

      Dani, unt poti face si din smantana din comert. Iese si din smantana dulce (frisca) si din cea maturata. Si sa stii ca branza se poate face si din lapte pasteurizat din comert.

       
  6. Mihaela C.P.

    26 Mai 2014 at 21:39

    Unt noi nu facem, insa iaurt facem frecvent acasa cu lapte direct de la vaca (nu a noastra, cumparat de la tarani) si este foarte bun .

     
    • Constantin

      30 Mai 2014 at 20:33

      Mihaela, de unde iei lapte poti sa iei si smantana. Si in cateva minute ai cel mai bun unt pe care l-ai mancat vreodata.

       
  7. Elisa

    29 Mai 2014 at 16:17

    Mi-ai amintit de masina separator de smantana pe care o aveam acasa la mama si pe care, la un moment dat, au fost nevoiti, ai mei, s-o vanda. Era ca o bijuterie, avea atatea piese si era ori nichelata ori din inox, dar stiu ca stralucea si nu ruginea. Din smantana aia, numita smantana dulce (spre deosebire de smantana luata de pe laptele prins ), se facea untul. Acum nu stiu de unde sa cumpar smantana de aia dulce, trasa din laptele proaspat. Am gasit in Timisoara in piata, am luat un borcan (mi-a dat sa gust…offf era minunata ) si am uitat-o in frigider la sora-mea. Ma gandesc la smantana aia pana mor…. 🙂
    Deci, vorba lunga, cum sunt, vroiam sa te intreb daca iese unt si din smantana de pe lapte acru. Eu cred ca nu.
    Bravo pentru postare si mai des ca timpul trece fie ca scrii, fie ca nu 😀

     
  8. Constantin

    30 Mai 2014 at 21:09

    Elisa, uite ca eu chiar nu-mi inchipuiam ca exista (sau ca au existat la un moment dat) separatoare de smantana pentru uz casnic.
    Ai perfecta dreptate, in mod normal untul se obtine din smantana dulce. Iar smantana dulce se obtine la separator. Smantana dulce proaspata poti gasi la magazinele proprii ale micilor ferme, de obicei in piata. Nu ma refer aici la taranii care vand 2-3 kg de smantana si un bot de branza. Nu ai pe acolo un asfel de magazin?
    Poti face unt din smantana de pe laptele prins. De asta ti-am si raspuns abia acum pentru ca tocmai am incercat cu smantana luata din piata, 8 lei/kg, si am obtinut fix 350 g de unt si un borcan de 800 cu zara, care nu-i altceva decat lapte batut. Asa ca merge sigur.
    Untul din postarea asta e facut dintr-o smantana de 30% grasime luata din magazin, la cutie de 900 g, asadar smantana pasteurizata.
    Tura urmatoare o sa fac din smantana dulce, este intr-o piata un magazinas de produse lactate, iesenii il stiu, e al fermei de la Strunga. O sa incerc si cu aia si o sa-ti dau de veste.

     
    • Elisa

      14 Iulie 2014 at 20:41

      Multumesc pentru raspuns. Zici 8 lei – 1 kg de smantana? Nu-mi vine sa cred. Dar asa o fi la voi 🙂
      Vreau sa incerc si eu sa fac unt ca am o problema cu untul de cumparat, il mananc numai eu si cel mult o data pe saptamana si astfel se innacreste in frigider sau expira intr-o luna cat am dintr-un pachet de 200 g. Daca fac eu untul o sa-l congelez si las afara doar putin. O sa incerc si cu smantana la cutie de 1 kg sa vedem ce iese.
      Tu ce faci? Ai tai sunt bine cu totii? De ce nu mai postezi?

       
      • Constantin

        20 August 2014 at 11:28

        Suntem bine, Elisa! Unii in vacanta, unii cu munca.
        Nu prea am timp, imi lipseste si motivarea si ,sincer, nici nu prea mai am chef sa postez. Ma mai apuca din cand in cand dorul, dar imi trece. 🙂

         
  9. Diana

    31 Mai 2014 at 17:44

    Intradevar merita de incercat, mai ales pentru fetita mea de un anisor pentru care caut retete si incerc sa fac in casa tot ce se poate mai natural. Multumim ca le impartasiti cu noi!

     
  10. carmen

    29 Iulie 2014 at 9:58

    dar stiu ca ai rabdare multa sa stai sa faci unt in casa cred ca trebuia sa te faci cofetar sau bucatar
    Ghivece

     
    • Constantin

      20 August 2014 at 11:17

      Nu-ti trebuie nici o calificare ca sa faci unt de casa. E chiar simplu.

       
  11. ricamihai13

    17 August 2014 at 17:43

    În copilărie bunica făcea unt de casă și îl mâncam gol, cu lingurița. Ce vremuri ….

     
    • Constantin

      20 August 2014 at 11:10

      Unt gol n-am mancat, dar oale am smantanit si eu. 🙂

       
  12. arakelian

    14 Septembrie 2014 at 15:24

    unt se poate face si din smantana dulce(lapte dulce smantanit), si din smantana acra(oala de iaurt smantanita). Prin baterea smantanei se alege grasimea =untul, zerul eliminat e fie dulce, fie acrisor, functie de smantana, dar este puternic degresat. Si zerul dulce se poate lasa la acrit – in maxim 1-2 zile devine un lapte batut degresat, dar cu proteina.

    Eu si acum mananc smantana,unt, le mananc cu lingurita…iau lapte nepasteurizat de la fermier si fac ce vreau. Deseori insa iau untul de la el, are acelasi gust cu ce fac eu acasa.

     
  13. pami

    26 Noiembrie 2014 at 0:05

    Apreciez generozitatea tuturor care posteaza retete si ne ajuta sa reluam obiceiurile stravechi si sanatoase,sa va dea d-zeu sanatate.

     
    • pami

      26 Noiembrie 2014 at 0:09

      Si mai mult nu sunteti egoiste si rautacioase,suntem multi care am pierdut persoanele dragi si pricepute la treburile gospodaresti si nu mai avem de unde invata cate ceva din bunici in strabunici,mare multumire.

       
      • arakelian

        28 Ianuarie 2015 at 11:25

        Pami, eu am crescut cu generozitatea bunicilor.
        Comunismul ne-a bagat frica si invidia intre noi (nu cumva sa aiba altul mai mult si un cumva sa ma parasca la securitate) dar s-a terminat, daca vrem sa evoluam, trebuie sa comunicam si sa facem impreuna. Educatia este solutia.

         

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: