RSS

Azalee si camelii la Gradina Botanica Iasi – 2014

24 Feb

azalee si camelii Iasi 2014

Serele noi ale Gradinii Botanice din Iasi s-au umplut iarasi de culoare. Ca in fiecare an la vremea aceasta, expozitia de azalee si camelii si-a asteptat vizitatorii cu cea mai mare colectie de astfel de plante din tara. Spun „si-a asteptat” pentru ca expozitia ar fi trebuit sa-si inchida portile ieri, insa sunt sanse ca vizitatorii sa mai aiba acces atata timp cat plantele sunt inca inflorite. Daca sunteti prin Iasi, nu ratati ocazia de a admira aceste flori minunate, cat inca se mai poate. Altfel le veti mai vedea abia peste un an, azaleele si cameliile inflorind doar spre sfarsitul iernii.

DSC00187

DSC00214

DSC00200

Cameliile, dar mai ales azaleele sunt apreciate ca plante decorative prin flori, astfel incat momentul infloririi este cel in care isi manifesta intreaga splendoare. In mod clasic acest gen de plante este asociat de horticultori cu frunzisul elegant al coniferelor, abordare aleasa pentru a prezenta publicului valoroasele colectii ale Gradinii Botanice din Iasi. Acest fapt are un temei in plus, daca tinem cont ca in mod natural azaleele si cameliile sunt insotite de specii de Picea, Thuja si Chamaecyparis in arealele de origine. Specii mai putin cunoscute de gimnosperme de origine asiatica, ce se dezvolta alaturi de azalee pe pantele stancoase ale Himalayei sau muntilor Japoniei, precum Cycas revoluta sau  Podocarpus neriifolius, aduc ceva din exotismul acelor zone indepartate. Pentru a risipi impresia de sobrietate tipic est-asiatica impregnata de speciile amintite, au fost alaturate ferigi de origine tropicala care prin aspectul luxuriant aduc o nota de exuberanta.

DSC00252

DSC00231

Genul Camellia. grupeaza aproximativ 120 de specii originare din regiunile tropicale si subtropicale din nordul Indiei si Himalaya, prin China si Japonia pana in Indonezia. Carl Linne a fost cel care a schimbat denumirea initiala de Thea a genului, cu cea de Camellia in onoarea botanistului ceh Georg Joseph Kamel, care in secolul XVII a adus aceasta planta din Filipine in Europa. Din acelasi gen face parte Camellia sinensis, arborasul de ceai, planta despre a carei cultura exista evidente din secolul III î.H. Primul european care a gustat ceai a fost iezuitul portughez Jasper de Cruz, care a descris aceasta experienta in jurul anului 1560.

camelia floare

Cameliile sunt printre cele mai vechi plante cultivate, fiind utilizate nu doar pentru ceai, ci si ca „hrana verde” fermentata, pastrata in pamant peste iarna si apoi preparata cu usturoi, ulei si peste uscat ca parte a unei alimentatii necesare in perioadele dificile. Din lemnul puternic, aspru, artizanii au stiut sa mestereasca obiecte de uz cotidian. Semintele unor specii de Camellia, cu precadere Camellia japonica, produc un ulei cu valoare cosmetica si medicinala deosebita. In afara utilizarii imediate, practice, cameliile au si valori simbolice deosebite. In spatiul sino-japonez ele semnifica gratitudine, dragoste, perfectiune si reprezinta un cadou ideal.

Cameliile erau florile preferate ale Elenei Cuza, sotia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, model de eleganta si devotament. In diferite scrieri despre personalitatea principesei este nelipsita prezenta florilor:

„In rochia sa napoleoniana, cu un buchet de camelii albe la centura, principesa … primea omagiul adus de invitati…”

„Cu tinuta dreapta, … cu o camelie alba in par, principesa… zambea, imprastiind din durere si bucurie.”

camelie alba

Frumusetea florilor de camelia a fost intotdeauna motiv de inspiratie in arta. Primii care au celebrat astfel puritatea si eleganta florilor au fost asiaticii; artistii chinezi au reprodus cu maiestrie cameliile pe stampe, portelanuri fine si chiar lemn. Cunoscuta mai apoi de europeni, camelia a fost repede indragita iar numele sau a devenit indisolubil legat de renumitul roman a lui Alexandre Dumas-fiul, „Dama cu camelii” care a inspirat apoi binecunoscuta compozitie a lui Verdi – opera „Traviata”.

DSC00199

Denumirea genului Rhododendron L. provine din limba greaca: rhodon = trandafir; dendron = copac, arbore, de aceea azaleele sunt denumite si trandafirii muntilor. Rododendronii grupeaza peste 1000 de specii, raspandite in natura din regiunile arctice pana la tropice, in zone cu clima foarte diferita. Cea mai mare diversitate de specii ale genului Rhododendron se regaseste in vaile adanci ce marginesc zona estica a muntilor Himalaya, dar aria lor de raspandire se intinde din sud-estul Asiei (Indochina, Coreea, Japonia si Taiwan) pana in nordul Australiei. Un numar mult mai mic de specii sunt raspandite in America de Nord si Europa.

Expozitia de azalee si camelii Gradina Botanica Iasi.  DSC00212

Rhododendron simsii este una dintre putinele specii de azalee potrivite cultivarii in interior. Precursorii azaleelor la ghiveci provin din China si Japonia, regiuni unde erau cultivate de secole. Primele exemplare de Rhododendron simsii au fost exportate in Anglia dupa anul 1800 cu denumirea indicum, de unde denumirea de azalee indiana, utilizata inca si azi. Odata ajunsa in Europa, specia a fost supusa hibridizarii, in timp obtinandu-se un numar mare de varietati horticole. Daca initial Belgia detinea titlul de lider in producerea de hibrizi, in timp acesta a revenit orasului Dresda, de unde azaleele erau comercializate in zone indepartate, inclusiv in palatele tarului Rusiei.

rododendron floriDSC00224

In pofida frumusetii de netagaduit a florilor, azaleele sunt toxice, datorita proprietatilor lor amare, astringente si narcotice. Decoctul de Rhododendron chrysanthum este utilizat in Siberia in tratamentul reumatismului si altor afectiuni ale muschilor. Mugurii de Rhododendron ferrugineum sunt utilizati in nordul Italiei pentru prepararea unui unguent antireumatic, iar in SUA un decoct din frunze de Rhododendron maximum este ocazional folosit in acelasi scop. Mierea obtinuta din flori se crede ca este toxica, desi in India florile de Rhododendron arboreum sunt consumate proaspete sau conservate. In China frunzele diferitelor specii sunt folosite ca inlocuitor pentru ceai. De-a lungul timpului au fost mentionate cazuri de intoxicare, fie datorita mierii, fie datorita nectarului, iar acest fapt a fost explicat de studii recente de farmacognozie. Toxicitatea speciilor se datoreaza prezentei graianotoxinei, o diterpena care in concentratii mari afecteaza sistemele gastro-intestinal, cardiac si nervos central.

rododendronDSC00211DSC00206

Si la final, ca o curiozitate, iata ca avem si noi azaleea noastra. La noi in tara reprezentantul genului Rhododendron L. este smardarul sau bujorul de munte – Rhododendron Kotschyi Symk. Este un arbust indigen, nu mai inalt de 50 de centimetri, ce formeaza tufarisuri scunde in etajul alpin si subalpin din Carpatii Meridionali si Orientali. Se instaleaza pe soluri acide si este intalnit de la 1900 pana la 2300 de metri altitudine, fiind adaptat la climatul aspru, secetos, cu vanturi puternice. Florile rosii-purpurii sau roz aprins apar, cate 6-10 in raceme terminale, in mai-iunie in functie de vreme. Unul dintre cele mai cunoscute locuri in care poate fi admirat bujorul de munte este Muntele Rosu din masivul Ciucas. Smirdarul este planta ocrotita, declarata monument al naturii.

DSC00213


DSC00223DSC00230DSC00242 DSC00244 DSC00245DSC00257Rhododendron simsiirododendron - azaleerododendroni azalee - trandafir de munte azalee si cameliiCamellia japonica - trandafir japonezDSC00188 DSC00194 DSC00197

Anunțuri
 
28 comentarii

Scris de pe 24 Februarie 2014 în Din Iaşi

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

28 de răspunsuri la „Azalee si camelii la Gradina Botanica Iasi – 2014

  1. vasile

    24 Februarie 2014 at 17:40

    Bine ati revenit si LA MULTI ANI!.
    Foarte frumos si interesant articolul. O incantare pentru ochi si un deliciu pentru suflet.
    Va multumesc pentru multitudinea de informatii pe care ni le transmiteti si va doresc o primavara plina de bucurii si realizari.

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:48

      Bine v-am ragasit! O primavara frumoasa si spor la treaba sa aveti, ca se cam apropie sezonul. 🙂

       
  2. Adriana

    24 Februarie 2014 at 22:48

    Superbe flori, superbe si pozele! Pacat ca Iasul e cam departe…as fi dat si eu o tura sa imi clatesc un pic ochii.

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:50

      N-ai ce face, Adriana! Trebuie sa te multumesti cu ce vezi aici. 🙂 Dar daca vreodata ajungi in Iasi treci si pe la Gradina Botanica, n-o sa-ti para rau, indiferent de anotimp.

       
  3. greenzonelife

    24 Februarie 2014 at 23:00

    Superbe poze, superbe flori 🙂 bine ai revenit! Si articolul ca de obicei foarte bine scris 🙂

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:51

      Si tu amabila ca de obicei! Multumesc, Green, si bine te-am regasit!

       
  4. Dana

    25 Februarie 2014 at 2:11

    Bine ai revenit Constantine! cum e iarna pe la tine? Frumoase florile si pozele…

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:53

      Dana, iarna e pe sfarsite, cel putin asa sper, desi la Iasi a nins usor si ieri si astazi.

       
  5. simf

    25 Februarie 2014 at 7:38

    mi-a fost dor de tine, bine ai revenit.

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:56

      Simona, sinceritatea ta ma dezarmeaza si ma obliga la destainuiri. 🙂 Si mie mi-a fost dor de tine!

       
  6. Dani

    25 Februarie 2014 at 12:01

    Aaa, bine te-am regasit Constantine ! Foarte frumoase azalee si camelii au la Iasi. Bravo ! De smardar stiam, dar nu l-am intalnit niciodata pe carari de munte …

     
    • Constantin

      26 Februarie 2014 at 18:57

      Dani, si de tine mi-a fost dor si ma bucur sa te regasesc aici. O sa trec si pe la tine, dar mai acus ca mai am cate ceva de rezolvat pe aici.

       
  7. Flori

    28 Februarie 2014 at 9:57

    Pozele sunt superbe!!!!!!!!

     
  8. balaurdegradina

    3 Martie 2014 at 19:08

    Imi place tehnica ta: ne abandonezi un an, sa ducem dorul, dupa care ne lovesti scurt cu un buchet de imagini care mai de care, sa ne lasi fara respiratie.
    Superbe! Si florile si pozele.

     
    • Constantin

      9 Martie 2014 at 14:58

      Laura, sper ca de data asta sa nu mai treaca un an pana la o noua postare. 🙂 O primavara frumoasa iti doresc!

       
  9. irenadaiana

    21 Martie 2014 at 0:12

    si eu unde eram cand postai tu minunile astea?:)

     
  10. irenadaiana

    21 Martie 2014 at 0:14

    apropos , am si eu trei , achizitionati de curand , deja transplantati in gradina si unul deja inflorit. 🙂

     
    • Constantin

      25 Martie 2014 at 15:33

      Ma bucur pentru tine. Se descurca in gradina?

       
      • irenadaiana

        25 Martie 2014 at 18:08

        se descurca , ba chiar foarte bine. Intre timp a inflorit si al doilea

         
  11. irenadaiana

    21 Martie 2014 at 0:14

    Ti-am zis bine-ai revenit?

     
  12. Holban Laura

    5 Aprilie 2014 at 10:27

    Buna ziua!Se pot cumpara Camelii de la Gradina Botanica?Care ar fi pretul?

     
    • Constantin

      5 Aprilie 2014 at 21:01

      Buna, Laura! Nu cred ca poti cumpara de acolo pentru ca sunt plante de colectie. Dar gasesti in florarii. Acum o saptamana erau si in LIDL, mari si frumoase, la 70 de lei.

       
  13. Elena

    21 Aprilie 2014 at 8:31

    In aceasta frumoasa zi de sarbatoare, nu pot sa nu-I multumesc bunului Dumnezeu pentru toate aceste minuni pe care ni Le-a lasat pentru incantarea ochilor si a sufletului, insa iti multumesc si tie ca le faci cunoscute tuturor celor amatori de frumusete! Astept cu nerabdare sa le arati prietenilor acestui blog si azaleele care blocheaza esplanada de pe Stefan cel Mare, precum si celelalte aranjamente din fata Mitropoliei. Sunt convinsa ca numai tu le poti arata frumusetea asa cum am perceput-o eu!

     
    • Constantin

      28 Aprilie 2014 at 18:35

      N-am mai fost de mult pe acolo dar poate zilele astea imi fac timp. Chiar m-ai facut curios.

       
  14. Elena

    4 Mai 2014 at 9:25

    Zvonacii spun că primarul Nichita vrea să-i otrăvescă pe ieşeni cu hortensiile de pe bulevardul Ştefan cel Mare. Nu- s o fană a lui, dar mie mi se pare o prostie să-l critice chiar şi când face ceva bun. Poate scrii un articol despre hydragena, pentru a cunoaste efectele pozitive, ori negative ca să ştiu cum să mă port cu cele pe care le-am plantat şi eu în curte.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: