RSS

Placinta cu dovleac

09 Noi

De ceva vreme copilul imi tot cerea sa-i fac placinta cu dovleac. S-a naravit la placinta asta cand era mic si mai statea in vacante pe la bunica-sa, mama mea adica. Eu insa o fac destul de rar, motivul principal fiind faptul ca nu-s mare fan al acestei placinte. Am tot amanat pana astazi cand am gasit in Billa dovleac portionat. Un dovleac din acela lung, cu miezul portocaliu si  fara pic de samanta. Asadar am luat o bucata de 1,5 kg, un pachet de foi, caci nu aveam de gand sa ma apuc de framantat, si odata ajuns acasa am purces la treaba.

Reteta e simpla, poate cea mai simpla reteta de placinta. Dovleacul se curata de coaja si se da pe razatoarea mare sau la robot. Se stropeste dovleacul ras cu esenta (eu am folosit esenta de rom, voi folositi ce va place) si se lasa deoparte. Nu e nevoie sa-l caliti, se va muia cu siguranta cat timp se coace placinta.

Se iau cate trei foi, se unge fiecare foaie cu ulei sau unt topit si deasupra se intinde uniform un sfert din cantitatea de dovleac, asta pentru ca pachetul de foi din comert are 12 foi. Peste dovleac se presara o mana, doua de zahar si se ruleaza foile pe lungime, de trei ori din stanga spre mijloc si de trei ori din dreapta. Veti obtine un rulou dublu. Procedati la fel si cu celelalte foi, asezati-le in tava de cuptor pe hartie de copt, ungeti placinta cu un amestec din 2 oua batute cu 2 linguri de smantana si bagati tava in cuptorul preincalzit la 180°C.

Coaceti aproximativ 45 de minute (de data asta chiar nu m-am uitat la ceas) pana placinta e rumena deasupra. Scoateti tava din cuptor, presarati placinta cu zahar pudra si portionati-o.

Simplu, nu?

Spor la treaba si succes!

 
9 comentarii

Scris de pe 9 Noiembrie 2012 în Retetele mele

 

Etichete:

9 responses to “Placinta cu dovleac

  1. anda

    9 Noiembrie 2012 at 23:15

    In mare arata de nota Q…Da’ asa urasc foile alea ce tre’ unse cu ulei…Ba se rupe cate una sau mai multe Ba le gauresc cu lingura …urata treaba.Prefer sa iau de acelea ce nu tre’ unse si inainte sa pun umplutura pun pe foi bucatele de unt.Dar altfel arata traznet!!!Cred ca nu ti-e greu de loc sa te-nfrupti din ea…

     
    • Constantin

      11 Noiembrie 2012 at 15:48

      Anda, sincer nu prea am apucat s-o vad multa vreme. Copilul a terminat-o in doua zile. Eu ii tot spun copil, desi are aproape 16 ani. Nici mie nu mi-s foarte dragi foile astea din comert, din exact aceleasi motive. De data asta insa au fost perfecte. Poate am fost eu norocos, sau poate asa sunt mereu, nu stiu, incercati si voi cu foi Linco.

       
  2. Victoria

    12 Noiembrie 2012 at 8:39

    off,atat m-am abtinut sa deschid pagina astaaaaa😛
    dar,precum vezi,nu am reusit😛
    Arata bestial.Eu ador placinta cu dovleac

     
    • Constantin

      13 Noiembrie 2012 at 22:21

      Stiu, am mai citit undeva ca esti moarta dupa placinta asta. Gasesti dovleac in piata, e cam 2 lei kg.

       
  3. Hartie plantabila

    3 Decembrie 2012 at 18:47

    Da, arata de nota….20! Si eu am descoperit in aceasta primavara placinta cu dovleac (cam tarziu, stiu!). Am fost in vizita la cineva si domnul gazda ne-a servit. M-a dat gata, la propriu. Placinta, nu domnul. In fine….am revenit cu telefon la doamna sa-mi dea reteta. Si ea, saracuta, se fastacea si nu stia cum sa-mi spuna ce de fapt o…cumparase. Doar a pus-o la cuptor si gata minunea. A fost reteta care mi-a placut cel mai mult de cand ma stiu :))
    Placintele de care v-am scris sunt cele de la Bella, congelate. Le gasiti in orice supermarket si-s gata in 15 minute.
    Constantin, scuze de poveste, m-a luat valul de amintiri. Felicitari pentru reteta, de poze nu mai spun ca ma repet deja!
    Mi-am amintit acum si de placintele bunicii mele (D-zeu s-o odihneasca), cu varza murata…..cine m-a pus! Ca astea nu le gasesc nicaieri de cumparat…..

     
    • Constantin

      4 Decembrie 2012 at 19:57

      Placinte cu varza nu am mancat niciodata, dar tinand cont ca-mi place de mor varza calita, cred ca si astea mi-ar placea. Cred ca reteta este in vreo carte mai veche de bucate. Incearca placinta asta cu dovleac, sper sa se apropie macar de gustul celei din comert. Dar eu cred ca va fi mai buna.🙂

       
      • Hartie plantabila

        5 Decembrie 2012 at 18:42

        Asa le facea, Constantin, cu varza calita. Reteta nu-i din nicio carte, era o reteta proprie, inventata de ea, femeie simpla, de la tara. Da`-mi placea gustul placintelor la nebunie. N-am mai mancat nicaieri placinte cu gustul ala. Fiecare gospodina are ingredientul minune pe care il adauga in preparatele pe care le face, ceea ce le da gustul acela deosebit, aparte. E ceva ce tine de daruire, de suflet, cred. Pentru ca am stat langa o matusa candva incercand sa-i „fur” reteta de sarmale. Nu era nimic de aflat, acasa am pus in practica exact ce vazusem la ea si tot nu mi-au iesit asa, speciale. Bune, dar nu ca ale ei…
        Am ajuns de la placinta cu dovleac la placinta cu varza si acum la sarmale….:))

         
  4. Hartie plantabila

    3 Decembrie 2012 at 19:01

    Sa-ti traiasca baiatul si sa te bucuri de el, sa fiti sanatosi cu totii. Copiii sunt ceea ce ramane dupa noi, cei mai importanti de altfel.
    (Am postat comentariul anterior inainte sa scriu tot, scuze)

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: