RSS

Plantele şi factorii care le influenţează viaţa – 4

09 Noi

   Solul. O definitie a solului ar fi aceea ca el reprezinta partea superioara a litosferei, aflata in continua evolutie sau mai simplu -este stratul superficial si fertil al Pamantului in care se dezvolta plantele.El este un amestec de materii organice si minerale, in proportii foarte variate de la o zona la alta, contine nutrientii necesari plantelor si este format din humus si loess. Humusul este un amestec complex (unii considera chiar ca este cea mai complexa substanta de pe Pamant) de substante organice si ia nastere prin descompunerea resturilor vegetale si a faunei din sol (microorganisme, ciuperci, alge, protozoare, artropode, nematode, moluste, râme, rozatoare, reptile, etc). Humusul este cel care asigura fertilitatea solului prin elementele si substantele nutritive pe care le contine. Prin fertilitate intelegem asadar proprietatea unui sol de a asigura plantelor hrana, apa si aerul de care au nevoie pentru o dezvoltare normala si armonioasa. Iata de ce intr-o gradina cu sol fertil, care satisface pe deplin cerintele plantelor, acestea se vor dezvolta frumos si vor avea productii mari sau inflorescente bogate pe cand intr-un sol saracacios veti obtine mai degraba bonsai. Solul are functii multiple, principalele fiind cele de suport si mediu nutritiv pentru plantele terestre. Din pacate atat solul cat si celelalte componente ale mediului sunt supuse poluarii, din ce in ce mai des,dar despre asta vom vorbi, poate, altadata. Atat doar vreau sa punctez aici, faptul ca in comparatie cu aerul sau apa, solul se reface mult mai greu deoarece procesele de autocuratare sunt mult mai lente. O structura buna a solului permite dezvoltarea radacinii, ceea ce face ca in final sa creasca spatiul de aprovizionare cu hrana. Intr-un sol aerisit radacina este intotdeauna mai bogata si are mai multi perisori absorbanti. In gradini, pentru a obtine rezultatele pe care le dorim, trebuie sa intreprindem niste actiuni care in timp vor creste fertilitatea solului. Pregatirea terenului o incepem inca de acum din toamna prin:                                                                                                                                               – desfiintarea vechilor culturi;                                                                                                                        – eliminarea resturilor vegetale (este o lucrare importanta in prevenirea bolilor si daunatorilor);                         – aratul odata cu care se face si fertilizarea cu gunoi de grajd.                                                           Continuam in primavara cu:                                                                                                                         – administrarea de ingrasaminte minerale;                                                                                                    – maruntirea solului;                                                                                                                                    – formarea straturilor, rondurilor, brazdelor;                                                                                                     – semanatul si plantatul atunci cand temperaturile o permit.                                                                          In sere si solarii se procedeaza cam la fel, cu mentiunea ca aici se adauga o lucrare in plus si anume dezinfectia solului.

Asadar, vorbim despre sol in gradini, in camp si uneori in sere si solarii si despre pamanturi sau substraturi atunci cand ne referim la ghivece sau unele sere si solarii. Substraturile de cultura pot fi artificiale si naturale. Cele artificiale se caracterizeaza prin mentinerea umiditatii, constanta structurii, lipsa microorganismelor si a substantelor nutritive. Substraturile naturale sunt bogate in substante organice, microorganisme dar au o structura instabila. Cele mai folosite sunt:                                                                                                     – pamantul de telina – se obtine din brazde de telina (soluri inierbate), cu grosime de aproximativ 10 cm, asezate in platforma fata in fata, udate si apoi lopatate. Este un sol structurat si bogat.                                     – pamantul de frunze – se obtine ca urmare a descompunerii frunzelor de arbori, in special foioase;                – pamantul de turba – se obtine din descompunerea unor specii de muschi si plante acvatice si stimuleaza inradacinarea. Este usor, afanat si retine o mare cantitate de apa. In unele cazuri poate fi inlocuit cu rumegus de lemn.                                                                                                                                                    – compostul – obtinut prin descompunerea in 2-3 ani a resturilor din curte si gradina;                                       –  gunoiul de grajd – se foloseste doar in amestec fiind foarte bogat in substante nutritive, sau ca ingrasamant; – mranita – se obtine prin putrezirea completa a gunoiului de grajd si se foloseste ca ingrasamant sau ca substrat, dar dupa 6-8 ani, altfel arde radacinile plantelor;                                                                               – nisipul – folosit in amestecuri sau ca atare la inradacinarea butasilor sau ca strat de drenaj in ghivece.

Un amestec de pamant pe care il puteti utiliza la majoritatea plantelor este format din doua parti pamant greu (de gradina, de telina), o parte pamant de frunze sau turba, o parte mranita (gunoi de grajd bine descompus) si o parte nisip.

 
8 comentarii

Scris de pe 9 Noiembrie 2010 în Pe înţelesul tuturor

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

8 responses to “Plantele şi factorii care le influenţează viaţa – 4

  1. melinte daniela

    10 Noiembrie 2010 at 9:48

    buna dimineata , constantin !Uite , citind articolul tau despre soluri , mi-am adus aminte despre o problema mai veche a mea ,pe care nu a reusit nimeni sa ma ajute sa ii dau de capat :am luat un pui de hortensie din curtea soacrei mele si l-am plantat pe terenul pe care l-am cumparat in urma cu 4 ani . An de an , mai ales anul acesta , floarea a fost superfrunzoasa , avand in diametrul ramurilor aproape un metru si…atat .Florile se lasa asteptate , i-am rascolit pamantul , am imbracat-o iarna in paie , primavara am scurtat-o cam la 10 cm , am plantat-o intr-un loc unde are si umbra si soare , i-am cantat (fals) , am amenintat-o ca o tai…nu ma stiu ce sa-i fac sa infloreasca…Poate ma ajuti cu vreun sfat!Multumesc anticipat.

     
  2. Constantin

    10 Noiembrie 2010 at 16:08

    Daniela, cel mai bine ar fi sa vezi tu de ce la soacra infloreste si la tine nu. Ce-i face ea si nu ii faci tu? Sau invers,ce faci tu si ea nu face?Dar daca vrei parerea mea eu cred ca ea nu o tunde si tu zici ca o tunzi. Si din cate stiu eu hortensia infloreste pe ramurile vechi, cele mai inchise la culoare. Or daca tu zici ca ai tuns-o la 10 cm eu ma intreb cam de unde ai fi vrut sa infloreasca? Am gasit si eu informatia ca hortensia se tunde dar este eronat sau incomplet prezentata. Da, hortensia se tunde in sensul ca primavara poti elimina ramurile slabe sau cele care incarca prea mult tufa. Poti sa si ciupesti din unele ramuri cativa centimetri. Dar nu e obligatoriu, hortensia se descurca foarte bine si fara tunderi de formare a coroanei. Dar sa o tunzi de tot … eu cred ca aici e greseala.Planta are radacina puternica, tu o tunzi asa ca ea creste puternic peste vara si nu apuca sa infloreasca tocmai din cauza ca anul urmator tu o tunzi din nou. Parca Laura are hortensii poate iti da si ea un sfat, ca unul care chiar cultiva planta.

     
  3. melinte daniela

    10 Noiembrie 2010 at 18:52

    multumesc de sfat!nu o las pana n-o vad inflorita , prea mult mi-au placut curtile louitorilor din Budva , Muntenegru…Era un regal de culoare care iti incanta inima pe langa restul statiunii mai sus amintite…

     
    • balaurdegradina

      10 Noiembrie 2010 at 20:10

      Daniela, n-o mai scurta! Daca o scurtezi ea se indeseste, dar nu mai apuca sa faca flori.
      Daca n-ai apucat s-o tunzi acuma-n toamna o sa observi ca are-n varful betelor niste muguri.Ei, acei muguri o sa-ti faca anul viitor niste flori de mai mare dragul!
      Protejeaza-i radacinile cu mulci, n-ar strica sa-i protejezi si tijele, fie cu folie speciala, fie cu panza de sac (in nici un caz cu folie de plastic!).

       
      • Constantin

        11 Noiembrie 2010 at 18:09

        Laura multumesc pentru promptitudine si pentru raspuns!

         
  4. Elisa

    11 Noiembrie 2010 at 8:03

    Buna dimineata,Constantin 🙂
    Am si eu o experienta cu hortensiile mele,cred ca am scris despre asta,dar nu sunt sigura.In pamant,sub vie,la semiumbra erau toate,nicio floare de zeci de ani,doar tufe verzi.De vreo 2 ani le-am scos si pus in oale/ghivece si iarna stau in pivnita.Fac flori de atunci,doar cele din ghivece,cand le scoatem primavara au deja in varfurile ramurilor boboci.Deci,asta-i sigur ca nu trebuie tunse ramurile care par uscate fiindca taiem chiar viitoarea floare,insa cea care mi-a ramas in curte nu face flori.Drept e ca ei nu i-am dat niciodata ingrasamant,deci eu cred ca cei care au in curti hortensii inflorite le toarna ingrasamant de la pasari sau gunoi de grajd,asa cred.

     
    • Constantin

      11 Noiembrie 2010 at 18:25

      Elisa, multumesc pentru informatii, sper sa-i fie de folos Danielei. Asa se si recomanda, primavara devreme se incorporeaza la baza tufei ingrasamant natural. Si se mai administreaza var sau coaja de copac si rumegus de lemn daca vrei sa schimbi ph-ul solului si implicit culoarea florilor.

       
  5. melinte daniela

    11 Noiembrie 2010 at 20:00

    multumesc tuturor pentru sfaturi!poate fug maine pana la Vaduri sa vad mugurii (daca este!!!) si sa-i explic ca la anul e timpul sa-i vad si eu florile si ca sunt inarmata pana in dinti cu tot felul de solutii !tineti-mi pumnii!

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: