Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna “răsaduri“. Ei bine, pe intelesul tuturor si pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la începutul vegetatiei, obtinute in conditii specifice si care, prin transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se intelege perioada cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se intampla in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la prima vedere nu pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa tinem cont in primul rand de posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si temperatura specifica acestei faze, tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata de lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru plantarea in camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca 12°C, lucru care se intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie – prima decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la care rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in functie de zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care este bine sa porniti producerea rasadurilor.
Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de gradinarit. Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile scurte si mohorate nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un dezastru. Pierderile nu sunt atat de mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba de o cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca dupa luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari, sau gulii in loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va implicati din nou in producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de gradinarit sper sa aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet, unele articole avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa ma substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc – sper sa si reusesc, sa va ofer un fel de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta mea si insotind textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la plantarea in gradina. Aceste notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se pot semana direct in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire. Diferente mari nu exista, procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii de microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu trebuie sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de surse suplimentare de iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea nevoie dupa repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp, sanatoase si cu maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate sau verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi seminte produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand procurarea semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din soiuri valoroase si adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite dintr-o cultura bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele de rosii, de exemplu, isi pastreaza puterea germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar dovleacul, pepenele si castravetele germineaza chiar si dupa 6-8 ani.
Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.
Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate artificiale si in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe rod si au productii ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se manifesta doar la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total diferite, datorita segregarii caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare de fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se presupune ca semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru dezinfectia semintelor de tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode:
- semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa oxigenata (peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la zvantat.
- semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de comprimate in farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.
- se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52°C. Respectati cu strictete temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste tratamente semintele vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame (fungice, produse de ciuperci).
Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip, proportiile fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest amestec consta in faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti patogeni. Daca va hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti intampina problema din cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste pamant pentru rasaduri imbogatit cu macroelemente, produs de diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7. Eu am folosit un substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am cumparat din Dedeman, pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte, pentru a ajunge la temperatura camerei.
Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau ambalaje reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va hotarati sa folositi ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale colorate. Cele transparente pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea lavabila) sau le imbracati intr-un material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi diminueaza sau chiar isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu este in regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente, ci albe.
Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a asigura indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai simplu, un cui inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.
Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant de cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei. Semintele se pot imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran.
Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2 cm. In aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu dar nu e, dupa prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine puteti folosi un simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati sa muiati pixul in apa, aici e toata smecheria.
Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina, altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi semintele cu un strat gros de 0,5 – 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a realiza contactul cu semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o foaie de sticla sau o introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai ramane decat sa-i gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina sau deloc, semintele de rosii fiind indiferente la lumina.
Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 10-12°C, insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26°C. La temperatura optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile. Temperatura este foarte importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai greu iar la temperaturi mai mari plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa rasarirea plantelor se indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor plantele si cojile semintelor vor cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20° C ziua si 15-16°C pe timpul noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20°C – 22°C. Procedand asa, energia plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului. Intre zi si noapte este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5°C. În condiţii normale de îngrijire, primele frunze adevarate apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita în această etapă de dezvoltare a plantelor este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.
Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari probleme in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina care sa duca la o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul unei ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa luminii suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca plantutele sa se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa stiti ca intre lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele insorite temperatura poate fi mai ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu 4-5°C, la fel ca si noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in laterala tavii (in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu, din cea folosita in bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele soarelui inapoi spre plante.
Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti posibilitatea folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se completeaza pe masura ce este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu se recomanda nici udarea in ploaie, cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa de la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si evaporarea clorului. Udati doar cand substratul este zvantat, la 3 –4 zile. Oricum, plantele va vor arata daca sufera din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu calorifere, asezati tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata, aerisiti camera repede, fara a supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul
Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se repica rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a rasadurilor din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la distante mai mari sau in recipiente individuale, cu scopul asigurării spaţiului de nutriţie corespunzător şi a unei cantitati de lumină mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in pahare sau alveole, doar cate o samanta, nu veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau ghiveciul mai mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si se face cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare substratul se uda bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza plantele sanatoase, bine dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru ca radacinile sa nu sufere. Cu un plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si se introduce planta, presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos decat initial, fara a ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si la semanat daca este din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si pamant de telina 25%, cu adaos de azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.
Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate si consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din momentul in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii in gradina, este obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade din ce in ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 – 3 ore si intr-un loc umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12°C. Incet-incet, expuneti plantele si la soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa asezati rasadurile intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland decat cel din miezul zilei. In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte. Fiti deasemeni pregatiti sa duceti rasadurile in casa in orice moment daca temperaturile scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o saptamana rasadurile ar trebui sa fie destul de obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele zile lasati rasadurile afara si peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele sudice, pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand luna este in descrestere iar solul are o temperatura de peste 15°C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea plantelor. Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm intre plante prin ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola sau pahar. Acest lucru este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini adventive si pe aceasta portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti face un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o doriti. Rosia este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit. Sunt de evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai lungi, frunzele se dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima de crestere a plantei este de 12-13°C iar cea optima este de 20-22°C. Temperatura optima pentru inflorire este de 20°C. In functie de conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana la culegerea primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani.
Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod deosebit, dar asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.
Daca aveti nelamuriri, sau dimpotriva aveti de facut completari, nu ezitati sa lasati un comentariu.
greenzonelife
13 martie 2012 at 21:58
Wow, asta da tutorial. Spor la gradinarit
Constantin
19 martie 2012 at 22:03
Asta nu e decat inceputul, sper sa reusesc sa-l duc la final cu bine. Din pacate azi, in loc sa fac o continuare la acest articol, am pierdut cateva ore incercand sa inteleg care e legatura intre wordpress si gravatar. Cred ca ai observat ca nu mai poti comenta decat logata. Succes si tie si multumesc!
Dani
13 martie 2012 at 22:12
Ca la carte, Constantine ! Singurul lucru, ce nu l-am facut, a fost dezinfectarea. Vad, ca ai semanat soiuri variate. Sa fie intr-un ceas bun !
Constantin
19 martie 2012 at 22:14
Multumesc, Dani! Da, soiurile sunt variate, am primit cateva italience si nu am rezistat tentatiei.
Au germinat foarte bine si au deja cateva zile de cand au rasarit. Am deja fotografiile si o sa postez, probabil maine, continuarea. Asta cu dezinfectia nu cred ca e o problema prea mare. Mai ales ca bolile fungice pot sa apara si daca semintele au fost dezinfectate. Partea buna e ca se pot tine sub control destul de usor cu produse pe baza de cupru *care la noi au cam disparut din magazinele de profil. Pe de alta parte, virusurile nu sunt distruse prin metodele prezentate de mine.
Dana
18 martie 2012 at 14:34
Oh, as vrea sa fiu si eu asa ordonata si meticuloasa cu rasadurile mele. Foarte utila descrierea, cu poze si explicatii. Sa ai recolte frumoase, sanatoase si gustoase. Toate dcele bune Constantine, si bine ai revenit.
PS. Incerc a patra oara sa postez comentariul asta. Am citit instructiunile de la “Mesterul manole” sper sa mearga de data asta.
Constantin
19 martie 2012 at 22:26
Multumesc, Dana! Uite, de bine ce am revenit ma enerveaza astia (nici nu stiu care din ei, cei de la gravatar sau cei de la wordpress?). Acum, abia cand am incercat sa raspund, am inteles despre ce vorbeai si am inteles si de ce a disparut un “o” din email-ul tau, ca asta vazusem de la inceput. Orice am incercat nu am reusit sa inteleg de ce au facut asta si nici cum. Stie cineva unde pot sa-i felicit in mod oficial? Vezi ca ti-am completat eu url-ul si acum in nume este si link spre blogul tau, doar imaginea nu mai apare. Asa ca poti completa si url-ul ca merge.
Dana
20 martie 2012 at 03:07
Mda, e foarte suparator, nu inteleg nici eu de ce au facut asta?… ai prins rapid ca am sters o litera, si mi se pare aiurea ca accepta o adresa acum falsa. Culmea este ca am si un cont pe wordpress, dar nici daca ma logam acolo nu puteam posta. Dar nu m-am gandit ca si pentru admin blogului ar fi aceiasi problema… eh, bine ca acum stim ce sa facem…. pana apare alta chichita.
marian
21 martie 2012 at 21:41
Salut. La rosii se pot pune semintele cateva ore la frigider?
Asa am citit intr-o carte mai veche de horticultura. (?!)
Stie cineva ceva?
Constantin
21 martie 2012 at 23:58
Nu numai ca se poate dar e chiar indicat, dar nu doar cateva ore si nu doar o data. Se spune ca alternanta cald-rece (un fel de “dusuri scotiene”) fortifica samanta si plantele rasarite din seminte astfel tratate vor fi mai sanatoase si mai putin sensibile la boli. Tratamentul consta in expunerea alternativa la temperaturi diferite: o zi la temperatura de peste 20°C o zi la 2°C. Mai pe romaneste, o zi in frigider, o zi in camera si repetat de vreo 3 ori. Eu nu am aplicat procedura aceasta pentru ca trebuie facuta din timp si eu am primit semintele destul de tarziu si nu mai aveam timp de incercari. Din acest motiv nici nu am prezentat-o in articol, cu atat mai mult cu cat nici nu am incercat vreodata acest tratament. Cine are timp, sa o faca, dar stiintific cu lot martor din samanta netratata cultivat in conditii identice, ca sa vedem si noi diferentele. Te bagi?
Marian
22 martie 2012 at 09:29
Da, as incerca, de ce nu.
Oricum suntem in urma cu vreo doua saptamani cu rasadurile fata de normal. Anul trecut am pus rosiile in solar la finele lui martie, acum abia daca aun inceput sa iasa din seminte plantutele.
Voi incerca si va tin la curent. E adevarat ca trebuie facut comparativ cu o cultura “netratata termic” pt a putea vedea clar diferenta. iar daca nu fac acum cu siguranta voi face pt cultura de tomate de toamna.
irina
8 aprilie 2012 at 15:26
ei, acum l-am citit si pe cel din 2012! oricum, esti foarte documentat in tot ceea ce faci. te rog sa-mi spui daca stii care este data ultimului inghet pentru iasi… ca sa stiu pe viitor sa ma socotesc cu cele 60 de zile (dar sa fie si luna increstere
). sperca pe 5 mai cand am preconizat eu sa le plantez in gradina sa nu am surprize.sa ai spor in tot si in toate!
Constantin
8 aprilie 2012 at 21:04
Irina, statistic data ultimului inghet la Iasi este 20 aprilie. In realitate se intampla sa apara inghet si in luna mai. Insa pentru aceste cazuri exista modalitati de protejare a plantelor pe perioade scurte. La cate plante o sa ai tu, ca nu cred ca ai asa de multe, poti sa pregatesti niste Pet-uri taiate si daca se anunta bruma pentru a doua zi sa ai cu ce sa le protejezi. Si un simplu “coif” facut dintr-un ziar te poate scoate din necazuri. Multumesc si succes!
Paul
16 octombrie 2012 at 15:45
Salut,
Felicitari pentru articol.
Spune-mi te rog, ce fel de seminte ai folosit si de unde le-ai cumparat?
Merci.
Constantin
24 octombrie 2012 at 18:14
Multumesc, Paul! Anul acesta am cultivat rosii galbene pe care le-am primit de la Elisa si Ghittia de la Agrosel. Pe langa aceste doua soiuri autohtone am mai avut vreo 5 soiuri, semintele fiind cumparate din Italia: Costoluto fiorentino, Rio grande, Cuore di bue (inima de bou), Chicco rosso si niste hibrizi F1 de Cherry rosii si galbene. Toate au mers foarte bine si nu am aplicat nici un tratament, ca nu a fost cazul.
AdrianBV
3 decembrie 2012 at 19:20
Eu dezinfectez semintele (nu numai de tomate) cu Domestos diluat cu 4-5 parti de apa, timp de 5 minute, urmat de o clatire energica cu apa curenta. Chiar am experimentat pe seminte de tomate, ardei si vinete (mai multe soiuri, concentratii si timp) si nu afecteaza germinatia.
Constantin
4 decembrie 2012 at 20:03
Nu am incercat varianta asta. De fapt nu prea dezinfectez semintele, decat daca provin din culturi infestate si chiar vreau sa le cultiv. Ca nu afecteaza germinatia am inteles, dar rezultate in teren ai? Plantele sunt mai sanatoase decat cele din seminte netratate?
agro24
11 decembrie 2012 at 13:42
Foarte util articolul. Multumesc!
Constantin
4 ianuarie 2013 at 18:23
Cu placere!
irina
8 ianuarie 2013 at 06:22
vai ce ma mananca mana sa incep semanatul…. dar nu, stau cumintica si astept inceputul de martie. singura etapa pe care am sarit-o (din nestiinta) a fost cea de dezinfectare a semintelor si desigur (din neputinta) nu am asigurat temperatura mai scazuta pe timpul noptii. a! si cu paharele transparente( deoarece, unii, au luat toate paharele mate de prin magazine). dar, cu toate aceste neajunsuri, eu ma declar multumita de ”productia” din 2012. anul acesta, al doilea in care imi fac singura rasadurile, am sa fac totul ca la carte.
Constantin
10 februarie 2013 at 17:27
Succes, Irina! Hai ca nu mai e mult si poti incepe sa te desfasori. Pe la inceputul lui martie e numai bine. Si nu te teme, “unii” n-or sa mai cumpere pahare anul asta, asa ca o sa gasesti si tu.
Cristian Lica
13 ianuarie 2013 at 20:12
mai bine de atat cred ca nu se poate bravo
Constantin
10 februarie 2013 at 18:09
Multumesc, Cristian! Daca ti-a fost de folos, ma bucur.
vișovan adian
20 ianuarie 2013 at 22:59
doresc sa stiu daca fac, fata intr-o sera acoperita cu folie si dimensiuni 60m², doua calorifere cu rezistente de 2750 de watti fiecare
Constantin
10 februarie 2013 at 18:17
Nu stiu ce sa zic. Depinde de temperaturile exterioare. Ce ai tu e solar nu sera si mai depinde si de volumul de aer incalzit, nu doar de suprafata.
Daca doua calorifere de astea ajung la un apartament de 60m², la un solar nu cred ca e destul. Si nici nu cred ca e rentabil, pretul ar fi prea mare.
vișovan adian
15 februarie 2013 at 00:25
frate am solar si in interiorul lui am sera(rasadnita) mai micuta facuta(9x2m)
si este invelita in doua straturi de folie microporoasa si doua straturi de folie normala
Constantin
15 februarie 2013 at 12:41
Asta e altceva, eu nu am de unde sa stiu ce ai tu. Ce am spus mai sus e doar o parere, tu fa cum crezi, sau cere alte pareri in alta parte, eventual la producatorul foliei sau la cei ce o folosesc.
Mititelu Doina
31 ianuarie 2013 at 17:05
FELICITARI! Toate sant ca la carte, si explicatiile si rasadurile.La fel ca si d-stra,imi fac singura rasadurile ptr gradina si solarul nostru.Anul trecut am avut un esec,si anume din cauaza ca nu am respectat temp.dar si din cauza substratului care a fost dezinfectat termic, nu au germinat semintele pur si simplu desi semintele au fost de buna caliatate.Am pus a doua oara, mai tarziu cu aproape o luna, au iesit dar pentru faptul ca anul trecut a fost mai cald ca de obicei si la data plantarii rasadurile mele erau micute,a trebuit sa cumparam. Sper ca anul acesta sa fie cu noroc.
Constantin
10 februarie 2013 at 18:49
Multumesc, Doina! Inainte de a incepe semanatul pune 10 seminte intr-un servetel umezit, baga servetelul intr-o punga, leaga punga la gura si aseaz-o undeva la cald. Dupa cateva zile verifica semintele si o sa vezi cate sunt incoltite. Astfel poti sa calculezi care este procentul de germinare si implicit necesarul de seminte. Daca iti permiti, cumpara din magazin pamant pentru rasaduri, chiar asa scrie pe sac. Macar pentru faza de germinatie, la repicat poti sa folosesti si un amestec de pamant de gradina cu ceva mranita facut de tine.
Succes! Si nu fi suparata, omul din greseli invata.
kapabilu
7 februarie 2013 at 17:03
As incepe semanatul mai elaborios ,pe niste platforme princalzite de exemplu ce zici?O rasadnita are costuri destul de mici.poti eficientiza si nu ar mai fi nevoie sa plimbi rasadul dintr-o parte in alta.Un alt aspect;calirea rasadurilor as face-o secvential prin adaugarea distantierelor intr-e toc si rama rasadnitei, inca de la primele frunze adevarate.Mai mult stramutarea rasadului in gradina sau alte asolamente trebuie facuta cu atentie se recomanda mulcirea radacinei plantelor iar in ceea ce priveste tratamentele care se impun as folosii ceve pe baza de cupru.Ceva curativ,de contact cum ar fi Turda Cupral(piatra vanata in combinatie cu o solutie din apa si var stins),mai e si eco pe deasupra.Iar in ceea ce priveste tratarea semintelor as folosi orice fungicid(micro bacterii).Ce parere ai?Ai un blog foarte fumos cu multe sfaturi utile si apreciez spiritul tau gradinaresc .Apreciez deasemeni ca impartasesti si altora din cunostintele tale practice.Un adevarat gradinar.Astept un raspuns.
Constantin
10 februarie 2013 at 19:19
Multumesc! Eu vorbeam aici de rasadurile obtinute in casa si nu in rasadnita. Informatiile pot fi folosite si la obtinerea rasadurilor in rasadnita ,cu mici diferente. Insa eu le obtin in casa si nu intentionez sa schimb nimic prea curand.
Mutarea plantelor in gradina se face cu tot cu pamantul din pahar sau alveola, astfel planta nu sufera aproape deloc. Treaba cu mulcirea radacinilor nu o inteleg, probabil te refereai la mocirlire dar asta e altceva.
Tratamentele se aplica in functie de boala si din cate stiu eu zeama bordeleza (ca asta pare a fi Turda cupralul), oricat ar fi de laudata, nu e utila in toate cazurile.
Si ce treaba are fungicidul cu micro bacteriile? Fungii sunt fungi (ciuperci, levuri, mucegaiuri) iar bacteriile, fie ele micro sau macro, sunt cu totul altceva.
Dragos
10 februarie 2013 at 12:45
felicitari pt articol. l-am salvat si, cum imi vin semintele, ma apuc si eu de treaba.
pt plantarile direct in gradina (cele care nu necesita rasad) am auzit o metoda de a reduce atacarea semintelor de gandaci: se pun in motorina pt scurt timp. am robat cu semintele de pepene (verde si rosu) si au iesti toate.
ati folosit metoda?
Constantin
10 februarie 2013 at 19:41
Multumesc, Dragos! Nu te-as sfatui sa ineci semintele de rosii in motorina. Daca a mers cu semintele de pepene, nu cred ca o sa mearga si cu cele de rosii. Nu uita ca semintele de rosii sunt mult mai permeabile decat cele de pepene care au coaja mult mai groasa si lucioasa.
In camp poti sa semeni mai multe seminte la cuib si opresti doua fire din cele mai dezvoltate. Celelalte ori le plivesti ori le transplantezi.
Dar ce gandaci iti ataca tie semintele, ca mie nu mi s-a intamplat niciodata.
amalia
12 februarie 2013 at 23:46
Salut, frumos articolul, multe de invatat pt cei care sunt la inceput.Am plantat si eu mai multe soiuri, trei hibride si unul de gradina.Au aprut si plantutele, caere au deja dou frunze ,dar a aparut problema ce ai amintit-o, au cazut din ele, iar unele (Platus, hibride) li se rasucesc varful frunzelor.Ma poti sfatui ce sa fac cu ele.Merci
Constantin
13 februarie 2013 at 22:05
Amalia, pentru caderea plantutelor poti sa folosesti, asa cum am spus si in celalalt articol, Previcur Energy in concentratie de 0,1 % (sau 1 ‰, e tot aia) dizolvand o fiola de 10 ml in 10 litri de apa. Stropeste bine si plantele si substratul. Dupa o saptamana poti sa repeti tratamentul. Insa prima masura este aceea de a culege si de a indeparta toate plantutele bolnave. Redu drastic udatul pentru cateva zile, aeriseste plantele si ai grija la curentii de aer.
Aceleasi rezultate le obtii si cu Merpan in concentratie de 0,15% (1 plic de 15 g dizolvat in 10 litri de apa). Succes!
amalia
14 februarie 2013 at 21:21
Am cumparat Merpan, nu aveau Previcur Energy. Dar acum sunt in dilema. As folosi Merpanul sa nu mai cada din plantute, dar trebuie sa astept sa se mai zante pamantul? sau la ce te-ai referit cu aerisitul?
In camera unde le tin, nu prea ajunge temperatura la 19 grade, crezi ca e o problema si asta, ar trebui sa suplimentez sursa de caldura?
Happy Valentine’s Day
Constantin
14 februarie 2013 at 23:31
Foloseste Merpanul cat mai repede, in orice conditii. Nu mai uda pamantul decat atunci cand e uscat bine la suprafata. Mai ales ca temperatura e mai scazuta plantele tale nu au nevoie de multa apa. Nu stiu cate zile au plantele, insa temperatura ar trebui sa fie de macar 22°C.
Asadar, stropeste atat plantele cat si pamantul, mareste daca poti temperatura si nu mai uda cateva zile. Cand am spus de aerisire m-am referit la aerisirea incaperii si implicit a plantelor.
Intre lumina, temperatura si udare exista o stransa legatura.
Cand e lumina multa, temperatura poate fi crescuta spre limita superioara a tolerantei plantelor si in mod sigur si consumul de apa va fi mai mare, o parte se pierde prin evaporare o alta plante este consumata de plante. Cand lumina este mai putina, temperatura trebuie scazuta pentru ca altfel plantele se vor alungi. Si in acest caz necesarul de apa e mai mic, udand plantele in aceasta perioada sigur ca apa o sa stagneze mai multa vreme la radacini. Si daca si substratul e rece iti dai seama ca plantelor nu le va fi bine.
Nu uita sa indepartezi toate plantele bolnave.
amalia
15 februarie 2013 at 10:46
Pe plicul de Merpan scrie 4-5 l sol./ mp., mi se pare cam multa apa, avand in vedere ca plantutele nu au nevoie acum de apa. sa le pulverizez totusi,doar putin pe deasupra? crezi ca e suficient sa-si faca efect?
Constantin
15 februarie 2013 at 12:37
Asta e pentru suprafete mari, ca sa ai o idee despre cata solutie sa prepari. Tu stropeste-le usor, mai ales la baza tulpinii si in acest fel solutia va ajunge si pe sol. Nu le scalzi in solutie, pulverizezi usor cat sa ajunga pe toate partile plantei.
vișovan adian
16 februarie 2013 at 14:22
daca nu se respecta cantitatile de solutie isi mai face efectul?
eu am o rasadnita de 18 mp si ma gandeam sa le las o zi in plus neudate si as putea respecta cantitatile.
ca tratamente ce-mi mai recomanzi?,aine le stropesc cu previcur energy.
Constantin
16 februarie 2013 at 22:37
Pentru rezultate optime administreaza produsul asa cum specifica producatorul.
Alte tratamente pentru ce? Daca nu-s bolnave de ce vrei sa le umpli de chimicale?
amalia
15 februarie 2013 at 16:46
Am observa inca ceva, la plantutzele care sunt in picioare, primele frunze care le-au aparut,(unele au deja si a-III-a) incep, de la varfuri sa li se usuce,se rasucesc,asa cum ti-am scris prima data, si spre sf se usuca complet, si doar pe urma cad.
Scuze ca te tot zapacesc, si merci ca esti atit de amabil sa raspuzi.
Am pus mult suflet si as vrea sa le salvez, cumva.
Constantin
15 februarie 2013 at 19:51
Acelea sunt frunzulitele cotiledonale si la un moment dat e normal sa se usuce si apoi sa cada, dar nu atat de devreme. Uite aici o fotografie in care cele doua frunzulite sunt inca verzi si sanatoase cu toate ca rasadul e destul de mare. http://7coline.files.wordpress.com/2012/04/rasadul-de-rosii.jpg
Daca rasadurile tale au deja 2 – 3 frunze adevarate, faptul ca aceste frunzulite se usuca nu ar fi o catastrofa. Nu stiu insa de ce se intampla asta.
amalia
17 februarie 2013 at 19:16
as vrea sa iti trimit niste poze , sa le vezi cum arata, dar nu stiu cum .
Constantin
17 februarie 2013 at 20:13
Pe yahoo messenger. blog7coline arond yahoo dot com
elisav
13 februarie 2013 at 15:13
Felicitari pt articol . Clar si la obiect. As vrea sa te intreb daca stii vreo metoda bio de dezinfectare a solului ?
Constantin
13 februarie 2013 at 22:15
Multumesc, Vasile! Depinde de cantitatea de sol. E vorba de solul pentru rasadnita sau cel din sera sau solar? Cea mai bio metoda e si cea mai simpla: expunerea la razele ultraviolete. In mod normal treaba asta o face Soarele insa poti folosi si o lampa cu ultraviolete, daca ai de unde sa faci rost. Ar mai fi tratarea termica (pui pamantul intr-o tava la caldura, dar fara a depasi 80°C). Metoda cu abur e mai greu de pus in practica si necesita perioada de repaus pentru refacerea florei microbiene naturale. Daca te intereseaza produse ecologice pentru agricultura arunca o privire pe Bioma Agro Ecology: http://www.bioma.ro/index.php?menu=PRAEFX
vișovan adian
14 februarie 2013 at 02:02
in mod normal ,daca temperatura substratului este mai scazuta in cat timp rasar?
Constantin
14 februarie 2013 at 23:37
Depinde cat este de scazuta. Ideal ar fi sa ai cam 25° in substrat. Poate 10 – 12 – 14 zile, nu stiu exact. Sau poate niciodata. Daca pamantul e prea rece si e si udat bine semintele pot putrezi inainte de a germina.
vișovan adian
21 februarie 2013 at 23:44
mi-au rasarit in 8 zile
acum au deja 4 frunze
Sorin V
16 februarie 2013 at 16:43
Multumim pentru acest tutorial excelent. ne-am apucat deja de treaba, am plantat rasadul luni seara si azi deja au inceput sa scoata capul din pamant
suntem foarte bucurosi. o zi frumoasa si spor la treaba!
Constantin
16 februarie 2013 at 20:50
Cu placere! Sper sa va fie de folos.
Succes!
kossty
21 februarie 2013 at 09:38
omule…….ce bine ca mai sunt ca tine pe lumea asta…ce bine ca nu tii numa ptr tine..am crezut ca stiu destul…….)))))multumesc…ptr timp si informatii….
Constantin
21 februarie 2013 at 15:34
Cu placere!
Mihai
25 februarie 2013 at 14:11
Să trăieşti Constantin. Eşti tare! Mulţumesc ptr. articol
Constantin
27 februarie 2013 at 16:36
Sper sa-ti fie de ajutor!
marius
26 februarie 2013 at 17:14
in primul rand iti multumesc pt raspuns[pag.3]si as vrea sa te intreb daca ajuta cu ceva lumina becului,seara 2\3 ore tinand cont de faptul ca se insereaza destul de devreme.
Constantin
27 februarie 2013 at 16:32
Depinde despre ce bec e vorba. Daca e o lampa speciala pentru plante, da, ajuta. Daca e un bec cu incandescenta poate doar sa le tina de cald.
Daca e o lampa fluorescenta day light, sau o combinatie de lampi fluorescente care sa asigure o lumina cu spectrul cat mai apropiat de cel al luminii naturale, e ok. Cu conditia de a fi plasate la cativa cm deasupra plantelor.
Elena Hanselmann
28 februarie 2013 at 21:00
Foarte interesant articolul,dar etapele mi se par cam greu de parcurs.Eu locuiesc in Germania si anul trecut am pregatit singura rasadul de rosii.Am vazut la o emisiune ca poti folosi cofraje de la oua pentru,pentru a insamanta ,eu am incercat si am intampinat o mica problema accea ca trebuia sa ud mai des pentru ca cartonul absorbea apa ,si pamantul se usca .Am folosit si o cutie de plastic si rezultatele au fost bune,am obtinut rosii mari si gustoase(samanta am primito de la sora mea din Romania ).Cutiile cu rasad le-am asezat sub ub geam la mansarda si in fiecare seara le acopeream cu o folie alimentara pe care am gaurito din loc in loc cu o scobitoare si am udat de cate ori am considerat .Saptamana trecuta am insamantat ardeii si maine voi insamanta rosiile sper sa am rezultate bune si anul acesta!!
O mica sugestie ca sa obtineti castraveti plantatii(eu am facut rasad)in apropiere de gard sau undeva unde se pot catara feriti de soarele de dupa amiaza veti obtine niste castraveti super gustosi!!!!
Mult succes la rasaduri!!
Constantin
4 martie 2013 at 21:14
Multumim, Elena, pentru informatii. Nu stiu care etapa ti s-a parut grea, dar te asigur ca nici una nu e in plus si nici nu stiu la care s-ar putea renunta pentru a face treaba mai usoara.
In ceea ce priveste zelul asta de a recicla orice, uneori incercarile chiar nu dau roade. Unul din cazuri este cel cu cofrajele de oua, cantitatea de substrat dintr-o alveola e prea mica, nu mai mare ca o nuca si intradevar se usuca imediat, in plus mai ai si sansa sa speli tot pamantul la udare daca din intamplare scapi mai multa apa. Am incercat si eu si am renuntat imediat.
Tot la nereusite am trecut si paharele confectionate din hartie (ziar). Dupa ce ca am rulat la ele o zi, am constatat ca nu reusesc sa tin udatul sub control, ba era prea mult, ba era prea putin. Stiu ca unii le folosesc, dar la mine nu a mers.
Andrei
4 martie 2013 at 10:37
Salut Contantin. Forte interesant articol. Anul acesta vreau si eu sa ma apuc de cultivarea rosiilor in solar. Am facut solarul, am pregatit terenul, urmeaza sa aplic folia si sa seman semitele in pahare pentru rasadit. Deoarece nu am spatiu foarte luminat(in interor, intr-o hala calduroasa le voi semana), m gandeam ca atunci cand imi iese plantuta, asta fiind undeva la 20 martie, sa le transfer in solar direct, asta daca in solar va fi peste 15 grade, si ma gandeam la metoda de a le transfera cu tot cu paharele, taindu-le fundul, asa plantuta se dezvolta in continuare ca un “rasad” avand lumina din plin fiind in solar. Ce spui de aceasta metoda? E ok? Imi recomanzi altceva?
Constantin
4 martie 2013 at 22:02
Salut, Andrei! Sper ca am inteles bine. Tu vrei sa decupezi fundul paharelor si sa plantezi asa rasadurile definitiv?
Nu e bine. Stiu pe cineva care a avut aceasta idee pentru a nu-i ataca coropisnitele plantele. S-a gandit ca vor intalni paharul si astfel nu vor mai ajunge sa roada tulpina. Nu numai ca nu a oprit coropisnitele, dar nici plantele nu s-au dezvoltat prea bine, radacinile neavand loc sa se intinda. Pentru ca, trebuie sa stii ca fata de tomatele semanate direct in camp si care isi dezvolta o radacina pivotanta puternica, tomatele cultivate prin rasad vor avea radacini mai la suprafata si mai intinse. Ceea ce nu se mai poate intampla in cazul in care vor fi inconjurate de restul de pahar.
Fa altceva: inveleste solarul si undeva intr-o margine improvizeaza o rasadnita acoperita. Poate fi un simplu tunel acoperit cu folie, marimea o calculezi tu in functie de cate pahare ai. In acest mini solar temperatura va fi cu cateva grade mai ridicata decat in cel mare.
In momentul in care plantele au rasarit le muti in aceasta rasadnita-solar si le cresti in ea pana cand e nevoie. Aerisesti cand e nevoie, daca e prea cald ridici folia si daca temperatura in solarul mare creste destul, poti sa le dezvelesti complet. Cand vine vremea, scoti paharele si plantezi rasadurile in solar, cu tot cu pamantul de la radacina. In acest fel plantele tale nu vor suferi aprope deloc.
claudiu
7 martie 2013 at 17:50
Daca am semanat acum in solar nu o sa rasara
Constantin
7 martie 2013 at 22:54
Daca ai cel putin 12°C in sol o sa rasara. Daca vorbim de rosii.
Andrei
8 martie 2013 at 07:54
Multumesc mult pentru raspuns Constantin. O sa fac cum mi-ai propus. Luni voi planta semintele in paharele, si voi inveli solarul mare, inclusiv pe cel “mic” in interior. O primavara cat mai calduroasa.
Constantin
8 martie 2013 at 20:26
Da-i bataie ca e cam tarziu, mai ales ca le vei cultiva in solar. Succes!